Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Fermierul Iacob Boca din Mures are o noua strategie pentru ferma sa zootehnica

La 50 de ani, Iacob Boca vrea sa lase copiilor ferma lui de 260 de vaci de lapte din Mihesu de Câmpie si sa o ia de la zero. A crescut vaci de lapte timp de 20 de ani. Acum, se vede stând în libertate, pe pasune, cu o cireada de 150 de vaci de carne din rasele Angus si Limousine. Boca are deja pasunile pregatite si primii vitei de carne.

Iacob Boca a fost campion national la judo. Putea sa faca o cariera în politie. Dar a ales zootehnia. Imediat ce a devenit tehnician veterinar, a lucrat într-un CAP cu 1.500 de vaci. Dupa revolutie, si-a dat seama ca trebuie sa munceasca pentru el. A cumparat un tractor, primul particular din judetul Mures, dupa spusele lui, si a cultivat 1.000 ha.
Dupa doi ani a trecut însa la zootehnie. Tatal lui i-a dat prima vaca, o Baltata, iar el a pus pe picioare o ferma. Care a ars. A luat-o de la capat. Dar nu a ramas nici cu a doua ferma. A lasat-o mostenire unuia dintre cei patru baieti ai lui.
Acum are 120 de vaci de lapte din rasele Baltata Româneasca, Baltata Germana si Holstein, din care 100 în lactatie. Produce zilnic 2.000 de litri de lapte. Mai are 30 de juninci, 90 de vitele si 20 de tauri. Conduce si Asociatia Crescatorilor de Bovine din Mures. Alaturi de familie, mai administreaza un restaurant în Saulia si un iaz de 23 de hectare.

O noua ferma, cu vaci de carne
Iacob Boca a ajuns la concluzia ca este momentul sa se reorienteze în zootehnie. Desi ferma cu vaci de lapte este profitabila, banii nu-i ajung pentru investitii în utilaje noi. Ci doar pentru a-si asigura un venit constant.
A vrut sa cumpere un tractor cu plug de ultima generatie si nu si-a permis. Costa 90.000 de euro cu credit pe doi ani. A fost doar unul dintre momentele în care si-a dat seama ca trebuie sa se gândeasca la o noua strategie.
Dupa ce a vazut în Bistrita o exploatatie de 100 de vaci Angus, crescute tot anul pe pasune, a decis ca a venit vremea sa-si înfiinteze si el una la fel.

"Vreau ca vacile mele sa stea libere, pe pasune. Sa dau telefon când le caut, sa vad unde se afla. Sa umblu calare printre ele. Vreau sa fiu liber" povesteste fermierul muresean.
Obiectivul lui este sa detina între 100 si 150 de vaci de carne din rasele Angus si Limousine, în viitorii doi ani. Are deja 6 vitei Angus si 5 Limousine. Alte 30 de Baltate sunt însamântate cu Limousine si 15 cu Angus. Materialul seminal l-a cumparat de la SC Biagen Select din Bistrita, cu 12-15 lei doza. Este adus din Elvetia.

"La carne merge bine Baltata Româneasca cu metisi. O Baltata, daca are 2 vitei de carne lânga ea, îi face pe amândoi de 500 de kilograme într-un an. Eu am taiat un vitel acum o luna de zile, un tauras. A avut noua luni si 560 de kilograme. L-am taiat pentru restaurantul meu. A fost un metis de Blue Belgique pe Baltata. A supt pâna la 9 luni".
S-a hotarât sa se orienteze catre Angus si Limousine dupa ce a constatat ca viteii din rasa Blue Belgique au probleme la fatare.

Investitia într-o ferma cu vaci de carne nu e mare. El vrea sa lase vacile sa pasca în libertate tot anul. A pregatit 3 pasuni pe care a însamântat: trifoi alb si rosu si leguminoase. Una dintre ele are 40 ha si are sursa de apa, casa pentru îngrijitori si curent trifazic. Va construi doar un sopru cu iesle pe margine pentru ca animalele sa se adaposteasca atunci când ploua. Si va asigura furaje doar iarna, pentru vitei.

Piata de desfacere
Carnea vrea sa o exporte în Germania, în Franta si în tarile arabe, cu 3-4 euro pe kilogram. Unul dintre fii lui a discutat deja cu proprietarii unor restaurante din Germania si a ajuns la concluzia ca acolo exista o criza de carne. S-au interesat si în Bucuresti, sa vada care sunt cerintele unor restaurante specializate pe Angus. Li s-a spus ca se plateste un kilogram de carne cu 14 lei, la o cantitate livrata de 300-500 de kilograme.
Tendinta de trecere pe rase de carne a observat-o la mai multi fermieri din Mures. "Ne permite si relieful si clima" spune Iacob Boca. Spera ca fermierii mureseni care trec pe rase de carne sa se asocieze si sa vânda împreuna pe piata externa.

"Daca am face 300 de capete, pe luna, dintr-un judet, cei de la abatoarele din Franta, de exemplu, vor fi interesati sa vina cu unul sau doua camioane sa ia marfa. Pentru ca ei vor continuitate pe baza de contract. Sa nu fim la mâna samsarilor smecheri din România", a adaugat el.

Planuri noi si pentru fermele cu vaci de lapte
Fermierul are o noua strategie si pentru cresterea vacilor de lapte. Daca timp de 20 de ani a avut Baltata Germana si Româneeasca, acum vrea sa treaca pe Holstein. A importat 60 de vaci Holstein din Olanda acum un an. Animalele s-au acomodat. Fata usor, nu sunt pretentioase la mâncare si nu s-au îmbolnavit. Are de la ele 43 de vitele si 3 juninci. Si mai vrea sa insemineze alte zece.

"Mi-am adus un taur bun din America, unul din Elvetia si unul din Danemarca. Am 3 tauri Holstein. Si voi tine toate vitelele. Vaca Holstein produce 24 de litri de lapte în medie. Baltata Româneasca cu Fleckvieh produce 16 litri în medie", explica Boca motivul pentru care a decis sa treaca pe Holstein. În acest moment vinde laptele la fabrica Albalact si la o fabrica din Beclean cu preturi între 1,3 si 1,4 lei pe litru. Costul de productie este de 1,2 lei. Lucreaza 210 de hectare de pe care asigura hrana animalelor. A obtinut în acest an doar 2,5 tone de porumb la hectar, fata de 9,5 tone anul trecut. Productii scazute a avut si la porumb siloz, grâu, soia si floarea soarelui. A pierdut 1 milion de lei. În acest an a cultivat mai mult grâu si mai putin porumb. Crede ca e mai putin riscant daca va fi seceta. În loc de 30 de hectare grâu, cât a cultivat anul trecut, anul acesta a pus 80. Iar la porumb siloz si boabe a scazut suprafata de la 100 de hectare la 70. Are stocuri de furaje si spera sa-i ajunga pâna în toamna anului viitor ca sa nu fie nevoit sa vânda din tauri.

La ferma din Mihes a încercat sa mecanizeze activitatea. Are 3 tractoare second hand, o vola, remorca de furajare si sala de muls cu 16 posturi. A reusit sa scada numarul angajatilor de la 6 la 4: doi tractoristi si doi îngrijitori.
Iacob Boca vrea sa lase ferma din Mihes în administrarea fiilor, care îl ajuta si acum, imediat ce îsi pune pe picioare ferma cu vaci de carne. Pe lânga animalele de carne mai vrea sa înfiinteze, pe cele 3 pasuni pe care le detine, o ferma cu 150 de vaci Holstein care sa traiasca în semi-libertate. Vrea sa faca un grajd cu prelata si cu acoperis de trestie de jumatate de metru, care poate rezista chiar si 50 de ani. A vorbit deja cu un specialist din Toplita care a învatat în Olanda cum se fac case si grajduri cu acoperis de trestie. Vacile vor sta mai mult în libertate decât în grajd. Iar el spera ca va avea mai putina bataie de cap cu îngrijirea lor decât are acum la ferma din Mihesu de Câmpie.

"Daca mergi singur la Minister nu te baga nimeni în seama"
Iacob Boca se gândeste la o strategie si pentru Asociatia pe care o conduce. În momentul de fata nu vede interes pentru cooperare din partea celor înscrisi. Doar 1% din cei 4.000 de fermieri mureseni din Asociatie îsi platesc cotizatia anuala de 2 lei pe cap de animal. Majoritatea au ferme de 5 pâna la 30 de vaci si nu au furaje. Iar iarna se anunta grea. Fara hrana 35% din efectivele de bovine din Mures o sa dispara pâna la primavara, crede Boca. Problemele nu se opresc aici. Exista interese ca fermierii sa fie dezbinati spune el. Se înfinteaza noi asociatii cu tot felul de interese economice. Iar Iacob Boca îsi da seama ca si fermierii mari au sanse sa dispara daca nu fac parte din asociatii puternice.
"Chiar daca ai ferma mare, daca mergi singur la Ministerul Agriculturii nu te baga nimeni în seama" concluzioneaza presedintele Asociatiei Crescatorilor de Bovine din Mures.

Veronica HUZA

Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt în joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua între cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai întai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, în consiliile de administratie. Ori, avem în Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam în iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat într-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat în ultimii 10-15 ani. Acestea au, într-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai în judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor îndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi în continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani încoace.