Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Daniel Constantin aduce lamuriri asupra programului agricol

Bugetul e mai mic decat anul trecut
Bugetul Ministerului Agriculturii va fi de 3,8 miliarde de euro, mai mic decat executia finala a anului trecut.
"E greu sa spui ca esti multumit de un anumit buget, dar eu inteleg foarte bine constrangerile bugetare, mai ales cand vad ce bugete au celelalte ministere", spune Daniel Constantin.

Opt directii agricole
Reforma institutionala, in Minister si in unitatile din subordine, va incepe in acest an. Probabil, Directiile Agricole vor fi primele care vor intra in restructurare. Ministrul anunta ca acestea vor fi organizate pe regiuni. Cel mai probabil vor exista opt Directii Agricole. Pana la sfarsitul lunii martie vom avea si un plan de reorganizare a ministerului, a aparatului central si a unitatilor din subordine.

Unificarea agentiilor de plati
Unificarea celor doua agentii de plati (APIA si APDRP) trebuie sa inceapa din anul 2013 si finalizata pana la 1 ianuarie 2014, astfel incat sa nu fie necesara o noua acreditare.

Unitatea fitosanitara, extrabugetara si cu salarii mai mari
Agentia fitosanitara este organizata acum la MADR, la nivel de directie. Daniel Constantin propune sa fie organizata sub forma unei autoritati, avand in vedere personalul din ce in ce in mai putin, din cauza grilei de salarizare. Unitatea fitosanitara va functiona in subordinea ministerului si daca va aduce venituri suplimentare la buget, sa devina extrabugetara. Daca se schimba grila de salarizare, activitatea ar fi mult mai eficienta.

Agentia Domeniilor Statului
ADS isi va schimba foarte mult activitatea in perioada urmatoare. Pe parcursul anului 2013 vom pune in dezbatere publica ce vom face cu vanzarea terenurilor agricole dupa 2014. ADS va juca un rol destul de important in aceasta chestiune. Ne vom lua dupa modelul francez, unde exista o agentie care vizeaza tot ceea ce inseamna transfer de teren agricol intre agentii economici, intre persoane fizice, atat in interiorul Frantei cat si pe piata unica. ADS va trebuie sa preia o parte din astfel de activitati, desi ne gandim chiar la un rol extins al ADS, in procesul de comasare a trenurilor agricole. Vom veni cu dezbaterea publica pe zona aceasta.

O lege noua la Camerele agricole si alegeri in aprilie-mai
Actualul ministru vorbeste de modificarea legii Camerelor agricole. Ar dori corectarea sistemului in care va fi aleasa conducerea Camerelor astfel incat "sa fie ferite de orice influenta politica. Ele trebuie sa fie ale fermierilor". (Exact acelasi lucru sustineau, anul trecut si liderii PDL!) E drept, Constantin adauga ca "finantarea Camerelor sa se faca doar de catre fermieri". Din 2014, vor exista Camere si la nivel regional. In februarie, se va depune o initiativa legislativa de modificare a actualei legi, ca in aprilie sau cel tarziu, in mai, sa fie organizate alegeri pentru Camerele Agricole.

Strategie pentru cercetare
Daniel Constantin promite sa ofere, pana in luna martie si o strategie in ceea ce priveste sectorul de cercetare din agricultura. Tot cu gandul la fondurile europene. Strategia aceasta va fi pusa in dezbatere publica.

Reducerea TVA la paine
Reducerea TVA de la 24 la 9% se va face, numai pentru paine, intr-un program pilot, pe tot lantul, de la cereale pana la panificatie. Reducerea TVA nu se va aplica si la produsele de patiserie, cum ar fi prajiturile, cozonacii etc. Acest sistem s-ar putea introduce cel mai mai probabil din semestrul II, de la 1 iulie 2013. Guvernul a decis sa inceapa reducerea TVA cu painea deoarece aici ar exista o evaziune fiscala de 70%. Ministrul spune ca aceasta masura ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 100 de milioane de lei. Masura nu va fi discutata cu delegatia FMI care se afla in tara in aceste zile. Cel mai probabil, va fi analizata la viitoarea misiune a institutiilor financiare internationale din martie-aprilie, cand vor incepe negocierile pe noul acord.

Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt īn joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua īntre cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai īntai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, īn consiliile de administratie. Ori, avem īn Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam īn iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat īntr-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat īn ultimii 10-15 ani. Acestea au, īntr-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai īn judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor īndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi īn continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani īncoace.