Profitul agricol nr. 25
24 iunie 2015
Daniel Constantin aduce lamuriri asupra programului agricol

Bugetul e mai mic decat anul trecut
Bugetul Ministerului Agriculturii va fi de 3,8 miliarde de euro, mai mic decat executia finala a anului trecut.
"E greu sa spui ca esti multumit de un anumit buget, dar eu inteleg foarte bine constrangerile bugetare, mai ales cand vad ce bugete au celelalte ministere", spune Daniel Constantin.

Opt directii agricole
Reforma institutionala, in Minister si in unitatile din subordine, va incepe in acest an. Probabil, Directiile Agricole vor fi primele care vor intra in restructurare. Ministrul anunta ca acestea vor fi organizate pe regiuni. Cel mai probabil vor exista opt Directii Agricole. Pana la sfarsitul lunii martie vom avea si un plan de reorganizare a ministerului, a aparatului central si a unitatilor din subordine.

Unificarea agentiilor de plati
Unificarea celor doua agentii de plati (APIA si APDRP) trebuie sa inceapa din anul 2013 si finalizata pana la 1 ianuarie 2014, astfel incat sa nu fie necesara o noua acreditare.

Unitatea fitosanitara, extrabugetara si cu salarii mai mari
Agentia fitosanitara este organizata acum la MADR, la nivel de directie. Daniel Constantin propune sa fie organizata sub forma unei autoritati, avand in vedere personalul din ce in ce in mai putin, din cauza grilei de salarizare. Unitatea fitosanitara va functiona in subordinea ministerului si daca va aduce venituri suplimentare la buget, sa devina extrabugetara. Daca se schimba grila de salarizare, activitatea ar fi mult mai eficienta.

Agentia Domeniilor Statului
ADS isi va schimba foarte mult activitatea in perioada urmatoare. Pe parcursul anului 2013 vom pune in dezbatere publica ce vom face cu vanzarea terenurilor agricole dupa 2014. ADS va juca un rol destul de important in aceasta chestiune. Ne vom lua dupa modelul francez, unde exista o agentie care vizeaza tot ceea ce inseamna transfer de teren agricol intre agentii economici, intre persoane fizice, atat in interiorul Frantei cat si pe piata unica. ADS va trebuie sa preia o parte din astfel de activitati, desi ne gandim chiar la un rol extins al ADS, in procesul de comasare a trenurilor agricole. Vom veni cu dezbaterea publica pe zona aceasta.

O lege noua la Camerele agricole si alegeri in aprilie-mai
Actualul ministru vorbeste de modificarea legii Camerelor agricole. Ar dori corectarea sistemului in care va fi aleasa conducerea Camerelor astfel incat "sa fie ferite de orice influenta politica. Ele trebuie sa fie ale fermierilor". (Exact acelasi lucru sustineau, anul trecut si liderii PDL!) E drept, Constantin adauga ca "finantarea Camerelor sa se faca doar de catre fermieri". Din 2014, vor exista Camere si la nivel regional. In februarie, se va depune o initiativa legislativa de modificare a actualei legi, ca in aprilie sau cel tarziu, in mai, sa fie organizate alegeri pentru Camerele Agricole.

Strategie pentru cercetare
Daniel Constantin promite sa ofere, pana in luna martie si o strategie in ceea ce priveste sectorul de cercetare din agricultura. Tot cu gandul la fondurile europene. Strategia aceasta va fi pusa in dezbatere publica.

Reducerea TVA la paine
Reducerea TVA de la 24 la 9% se va face, numai pentru paine, intr-un program pilot, pe tot lantul, de la cereale pana la panificatie. Reducerea TVA nu se va aplica si la produsele de patiserie, cum ar fi prajiturile, cozonacii etc. Acest sistem s-ar putea introduce cel mai mai probabil din semestrul II, de la 1 iulie 2013. Guvernul a decis sa inceapa reducerea TVA cu painea deoarece aici ar exista o evaziune fiscala de 70%. Ministrul spune ca aceasta masura ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 100 de milioane de lei. Masura nu va fi discutata cu delegatia FMI care se afla in tara in aceste zile. Cel mai probabil, va fi analizata la viitoarea misiune a institutiilor financiare internationale din martie-aprilie, cand vor incepe negocierile pe noul acord.

Citeste si:


Fost si viitor ministru
Bancile sustin ca riscurile de creditare a afacerilor īn agricultura s-au diminuat. Tot acestea sunt de parere ca anul 2014 a fost unul foarte bun īn materie de creditare a fermierilor. Cu toate acestea, sunt extrem de multe proiecte pe fonduri europene care nu au putut fi implementate si nu vor putea fi nici pe viitor din cauza lipsei de cofinantare si a lipsei unor politici agricole viabile din partea MADR (cum a fost, de exemplu, programul Fermierul). Din punctul meu de vedere, nu dobanda practicata de banci este astazi o problema. Problema īn implementarea proiectelor care necesita cofinantare tine, īn primul rand, de garantarea creditelor. Fondurile de garantare ar trebui sa explice de ce au considerat, īn ultima perioada, ca trebuie sa mareasca comisioanele, mai ales la beneficiarii de fonduri UE? De ce se face diferenta īntre administratiile publice locale, care au comision de garantare īntre 0,25-0,75%, si persoanele juridice cu afaceri īn agricultura, care au comision īntre 3% si 5%? Fermierii considera aceste conditii abuzive si au dreptate! O alta conditie impusa de banci, care nu lipseste din nici un contract de finantare, face referire la rulajul bancar. In orice contract de finantare banca impune o conditie de rulaj. Dar, bancile trebuie sa īnteleaga ca, īn activitatea agricola, cifra de afaceri nu este aceeasi cu rulajul bancar. Aici este o nisa pe care IFN-urile si alte societati de profil au speculat-o. Fermierii trebuie sa se descurce īntr-un fel, asa ca īsi cauta furnizori care dau inputuri cu plata la recoltare sau fac bartere.