Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Daniel Constantin aduce lamuriri asupra programului agricol

Bugetul e mai mic decat anul trecut
Bugetul Ministerului Agriculturii va fi de 3,8 miliarde de euro, mai mic decat executia finala a anului trecut.
"E greu sa spui ca esti multumit de un anumit buget, dar eu inteleg foarte bine constrangerile bugetare, mai ales cand vad ce bugete au celelalte ministere", spune Daniel Constantin.

Opt directii agricole
Reforma institutionala, in Minister si in unitatile din subordine, va incepe in acest an. Probabil, Directiile Agricole vor fi primele care vor intra in restructurare. Ministrul anunta ca acestea vor fi organizate pe regiuni. Cel mai probabil vor exista opt Directii Agricole. Pana la sfarsitul lunii martie vom avea si un plan de reorganizare a ministerului, a aparatului central si a unitatilor din subordine.

Unificarea agentiilor de plati
Unificarea celor doua agentii de plati (APIA si APDRP) trebuie sa inceapa din anul 2013 si finalizata pana la 1 ianuarie 2014, astfel incat sa nu fie necesara o noua acreditare.

Unitatea fitosanitara, extrabugetara si cu salarii mai mari
Agentia fitosanitara este organizata acum la MADR, la nivel de directie. Daniel Constantin propune sa fie organizata sub forma unei autoritati, avand in vedere personalul din ce in ce in mai putin, din cauza grilei de salarizare. Unitatea fitosanitara va functiona in subordinea ministerului si daca va aduce venituri suplimentare la buget, sa devina extrabugetara. Daca se schimba grila de salarizare, activitatea ar fi mult mai eficienta.

Agentia Domeniilor Statului
ADS isi va schimba foarte mult activitatea in perioada urmatoare. Pe parcursul anului 2013 vom pune in dezbatere publica ce vom face cu vanzarea terenurilor agricole dupa 2014. ADS va juca un rol destul de important in aceasta chestiune. Ne vom lua dupa modelul francez, unde exista o agentie care vizeaza tot ceea ce inseamna transfer de teren agricol intre agentii economici, intre persoane fizice, atat in interiorul Frantei cat si pe piata unica. ADS va trebuie sa preia o parte din astfel de activitati, desi ne gandim chiar la un rol extins al ADS, in procesul de comasare a trenurilor agricole. Vom veni cu dezbaterea publica pe zona aceasta.

O lege noua la Camerele agricole si alegeri in aprilie-mai
Actualul ministru vorbeste de modificarea legii Camerelor agricole. Ar dori corectarea sistemului in care va fi aleasa conducerea Camerelor astfel incat "sa fie ferite de orice influenta politica. Ele trebuie sa fie ale fermierilor". (Exact acelasi lucru sustineau, anul trecut si liderii PDL!) E drept, Constantin adauga ca "finantarea Camerelor sa se faca doar de catre fermieri". Din 2014, vor exista Camere si la nivel regional. In februarie, se va depune o initiativa legislativa de modificare a actualei legi, ca in aprilie sau cel tarziu, in mai, sa fie organizate alegeri pentru Camerele Agricole.

Strategie pentru cercetare
Daniel Constantin promite sa ofere, pana in luna martie si o strategie in ceea ce priveste sectorul de cercetare din agricultura. Tot cu gandul la fondurile europene. Strategia aceasta va fi pusa in dezbatere publica.

Reducerea TVA la paine
Reducerea TVA de la 24 la 9% se va face, numai pentru paine, intr-un program pilot, pe tot lantul, de la cereale pana la panificatie. Reducerea TVA nu se va aplica si la produsele de patiserie, cum ar fi prajiturile, cozonacii etc. Acest sistem s-ar putea introduce cel mai mai probabil din semestrul II, de la 1 iulie 2013. Guvernul a decis sa inceapa reducerea TVA cu painea deoarece aici ar exista o evaziune fiscala de 70%. Ministrul spune ca aceasta masura ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat de 100 de milioane de lei. Masura nu va fi discutata cu delegatia FMI care se afla in tara in aceste zile. Cel mai probabil, va fi analizata la viitoarea misiune a institutiilor financiare internationale din martie-aprilie, cand vor incepe negocierile pe noul acord.

Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, īn īncercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut īn mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, īn urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea īnapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a īnceput anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi īntamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR īnca īn functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul īnfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei īn domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este īnalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tąnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin īnregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau īncetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa īnscriere īn Camera Agricola, o īnregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se īnscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite īn sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tąnczos.