In februarie, temperatura aerului si durata zilei sunt in crestere. Acum exista mai mult timp pentru adunarile asociatiilor care gospodaresc patrimoniului pastoral; mai ales ca organizatiile profesionale au despre ce sa vorbeasca. De exemplu, despre noul proiect al legii pajistilor. Acum se clarifica, la nivel de localitate, suprafetele de pajisti pentru proprietari si utilizatori, se fac planuri si harti cu delimitarea teritoriala a lor; Se incheie licitarea si repartizarea pasunilor pe o perioada cat mai lunga (minim 10 ani) catre utilizatorii reali si directi care vor beneficia de fondurile UE (agromediu, zone defavorizate etc.) in deplina transparenta si corectitudine; Se pregatesc datele pentru intocmirea proiectelor de amenajamente pastorale si silvopastorale conforme cu legislatia actuala si viitoare a pajistilor, ca baza de referinta si justificativa a cheltuirii fondurilor banesti destinate gospodaririi pajistilor.
Pe plan instructiv - educativ. Documentare privind cunoasterea principalelor tipuri de pajisti din zona unde se pozitioneaza localitatea, asociatia etc. si, dupa caz, unde vareaza animalele;
Continua cunoasterea plantelor din covorul ierbos al pajistilor cu valoarea lor furajera sau daunatoare.
Actiuni pe teren. Continuarea defrisarii vegetatiei lemnoase in "ferestrele" iernii, daca vremea o permite;
Transportul gunoiului de grajd si aplicarea lui pe terenurile plane cu sau fara zapada si pe cele in panta mica pana la medie, fara zapada;
Aplicarea amendamentelor calcaroase pe soluri acide cu teren plan inghetat si a altor amendamente pe saraturi din zona de campie si piemonturi;
Aplicarea ingrasamintelor chimice complexe din formele 16-16-16 sau
22-11-11 (NPK) pe pajistile permanente si temporare pe sol inghetat si plan, indeosebi unde dorim sa incepem pasunatul mai devreme;
Desfundarea canalelor de desecare, in zone fara zapada;
Reparatii la sistemele de combatere a eroziunii solului (cleionaje, palisade, terase etc.), daca vremea si conditiile de sol o permit;
Interzicerea pasunatului, indeosebi cu oile si caprele, pentru a preveni eroziunea solului pe versanti si rarirea prematura a covorului ierbos.
Principalele tipuri de pajisti permanente
Pajisti zonale de campie si dealuri
Pajistile de Festuca valesiaca (paius stepic) sunt reprezentative pentru zonele de stepa si silvostepa din tara noastra. Festuca valesiaca, specie ierboasa edificatoare, este o specie xerofila, cu mare plasticitate ecologica, care se intinde din zona de stepa pana in zona nemorala si anume in subzona padurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podisul Sucevei si subzona padurilor de cer (Quercus cerris), garnita (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice si subetajul padurilor de gorun (Quercus petraea) din Podisul Barladului. Cele mai mari suprafete cu paius stepic sunt in Podisul Moldovei, sporadic in Piemontul Getic si Campia Transilvaniei pe coaste insorite.
Valoarea pastorala este mediocra, cu potential de productie scazut, de numai 3-5 t/ha MV, si o incarcare medie de 0,3-0,5 unitati vita mare (UVM) la ha.
Pajistile de Festuca rupicola (F. sulcata - paius de silvostepa) se intalnesc in arealul padurilor de stejar pedunculat din Podisul Transilvaniei in subzona padurilor de cer si garnita din Dealurile Vestice, pana la cca 600 m altitudine, pe versanti slab pana la moderat inclinati (6-140) pe toate expozitiile la altitudini mai joase si numai insorite la altitudini mai mari.
Valoarea pastorala si productivitatea sunt slab-mijlocii, cu o productie de 3,5-6 t/ha MV si o capacitate de pasunat de 0,4-0,6 UVM/ha.
Pajistile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuta) se intalnesc in sudul tarii, in aria padurilor de cer si garnita, la altitudini joase, intre 100-300 m. Este o graminee mezofita, cu o valoare furajera buna si grad ridicat de consumabilitate.
Valoarea pastorala este buna, cu productie de 7,5-12,5 t/ha MV si capacitate de pasunat de 1-1,5 UVM/ha.
Pajistile degradate de Botriochloa ischaemum (barboasa) sunt cele mai raspandite tipuri de pajisti derivate din cele de Festuca valesiaca si Festuca rupicola, ca efect al pasunatului abuziv si eroziunii solului din Podisul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Dobrogei cat si enclave din Dealurile Olteniei si Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofa, xerofita cu larga amplitudine ecologica din zona de stepa pana in subetajul gorunului si chiar al fagului, in special pe coastele insorite, moderat pana la foarte puternic inclinate, cu grade diferite de eroziune ale solului.
Valoarea pastorala si productivitatea sunt foarte slabe, cu productii de 1,5-5 t/ha MV, in functie de intensitatea degradarii, cu o capacitate de pasunat in jur de 0,3-0,4 UVM/ha.
Pajisti zonale premontane si montane
Pajistile de Agrostis capillaris (A. tenuis - iarba campului) ocupa cele mai mari suprafete in zona de deal si montana inferioara, incepand de la altitudinea de 200 m pana la peste 1.200 m, din subzona stejarilor si gorunului, pana in subetajul fagului si al amestecurilor de fag cu rasinoase. In teritoriu se disting pajisti de Agrostis capillaris de productivitate buna pe terenuri plane sau usor inclinate cu soluri mai bogate si pajisti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu inclinatie mare si expozitii insorite pe soluri mai sarace acide.
Valoarea pastorala a pajistilor este buna, ajungand la o productie de 10-15 t/ha MV si o capacitate de pasunat de 1,0-1,2 UVM/ha. A doua categorie de pajisti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorala mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV si o capacitate de pasunat de 0,5-0,8 UVM/ha.
Pajistile de Festuca rubra (paius rosu) corespund etajului padurilor de molid (Picea abies), cunoscut si sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m in Carpatii Meridionali si Occidentali si 1.600 m in nordul Carpatilor Orientali. La limita inferioara, pajistile de Festuca rubra se intrepatrund cu cele de Agrostis capillaris coborand in unele situatii pana in etajul nemoral la 700-800 m.
Valoare pastorala a pajistilor de paius rosu este foarte heterogena, de la mediocra spre buna, cu o productie de 5-15 t/ha MV, respectiv 0,5-1,5 UVM/ha.
Pajistile degradate de Nardus stricta (teposica) au o larga raspandire in etajul molidisurilor si al jnepenisurilor (Pinus mugo) in toti muntii inalti din Carpatii romanesti. Nardus stricta, specia care domina, are o plasticitate ecologica foarte mare, fiind adaptata la conditii de umiditate si temperatura diferite, de la 300 m pana la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice si oligotrofice.
Valoarea pastorala este, de asemenea, foarte scazuta cu productii de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50% si o capacitate medie de 0,4 UVM/ha.
Pajisti subalpine si alpine
Pajistile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica - parusca) ocupa cele mai mari suprafete in etajul subalpin al jnepenisurilor, de la 1.600 pana la 2.200 m altitudine. Acestea sunt pajisti de origine secundara si au rezultat dupa defrisarea jneapanului. Festuca airoides este o specie care prefera statiuni cu caracter mezoxerofit fata de Nardus stricta, cu care se invecineaza si interpatrunde, care prefera statiuni mai umede. Vegetatia are in componenta numeroase specii nevaloroase. Valoarea pastorala este foarte scazuta, cu productie de 2-4 t/ha MV si o capacitate de pasunat de 0,2-0,5 UVM/ha.
Pajistile de Carex curvula (coarna) si Juncus trifidus (pipirigut) sunt de origine primara, raspandite in etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se intalnesc numai in Muntii Fagaras, Iezer-Papusa, Bucegi, Parang, Retezat si Rodnei. Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale. Valoarea pastorala este scazuta in principal din cauza productiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV, si a gradului scazut de consumabilitate a pipirigutului, care permit o incarcare de 0,1-0,4 UVM/ha.
Pajisti azonale din lunci si depresiuni
Aceste pajisti sunt influentate in mare masura de conditiile de sol si umiditate specifice luncilor raurilor si depresiunilor intramontane. Padurile de lunca (zavoaiele) sunt raspandite in albiile majore ale raurilor, avand ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), salcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana) si altele. Vegetatia ierboasa poate fi dominata de urmatoarele specii care edifica tipuri de pajisti distincte: Agrostis stolonifera (iarba campului), Alopecurus pratensis (coada vulpii), Poa pratensis (firuta), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovasciorul), Festuca pratensis (paiusul de livezi) si alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja in cultura.
Modul de folosinta al acestor pajisti este in regim de faneata si uneori mixt (faneata-pasune). Aceste tipuri de pajisti naturale au productiile cele mai ridicate, datorita regimului de umiditate favorabil si solurilor bogate aluvionare.
Valoarea pastorala este buna spre foarte buna, cu productii de 7,5-15 (30) t/ha MV in functie de tipul si modul de intretinere.
Pajistile de pe soluri saline si alcaline
Majoritatea acestor tipuri de pajisti sunt raspandite in Campia Romana de Est, in Campia Olteniei, Campia de Vest, Campia Moldovei, Lunca Prutului si Barladului, Lunca si Delta Dunarii, pe solurile saline si alcalice.
Pajistile de Puccinellia limosa sunt cele mai bine reprezentate, au o productie scazuta de 4-7 t/ha MV si o valoare pastorala slaba-mijlocie, care suporta o capacitate de pasunat de 0,3-0,6 UVM/ ha. Pajistile de Salicornia europaea - Suaeda maritima sunt raspandite mai ales pe solonceacuri, pe care cresc aproape in exclusivitate specii fara valoare furajera, tolerante la concentratia mare de saruri din aceste soluri.
Productia medie este de 5-6 t/ha MV de foarte slaba calitate cu o valoare pastorala foarte slaba, cu o capacitate de pasunat de 0,1-0,2 UVM/ha.
Pajistile de nisipuri
Pajistile raspandite pe nisipuri se intalnesc in Campia Romana, Campia Careiului in nord vestul tarii si Delta Dunarii.
Vegetatia pajistilor de nisipuri este rara, cu specii putine la numar si cu valoare furajera slaba sau nevaloroase, fiind dominate de Festuca vaginata (paius de nisipuri) si Elymus sabulosus. Valoarea pastorala a acestor pajisti este neinsemnata.
dr. ing. Teodor MARUSCA,
ICD Pajisti - Brasov
