Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Graul, painea noastra cea de toate zilele

Ne-am obisnuit cu sloganurile gonflabile despre "pamantul nostru, cel mai bun din Europa"; "pamant pe care, daca l-ar avea nemtii, l-ar pune pe paine, ca pe unt"; "noi, care am fost granarul Europei" etc. Or, realitatea este ca noi producem de doua ori mai putin grau pe hectar decat Marea Britanie, Franta, Germania etc. Acolo, se recolteaza in fiecare an, in medie, sapte tone de grau. Iar noi, in jur de trei tone. Performerii lor aduna 10 tone, ai nostri - sapte. In simpozioane firoscoase, vorbitorii nostri dau vina pe tehnologii ori pe capacitatea financiara a vesticilor de a investi mai mult etc.

Intr-un interviu acordat site-ului agrointel.ro, prof. Gheorghe Sin, presedintele ASAS, se apropie cu curaj de aceasta delicata (si evitata) problema a agriculturii romanesti: capacitatea reala de productie de grau a terenurilor noastre agricole.
Nici pamantul, nici priceperea oamenilor, nici soiurile folosite nu fac diferenta intre noi si cei din vest, ci clima. Tara noastra nu poate sa aiba o productie de grau ca in tarile occidentale. "Clima de la noi nu permite obtinerea unor productii mari si foarte mari de grau. Nici chiar cea mai buna samanta nu ajuta, din cauza climei. La formarea bobului de grau, de exemplu, in a doua jumatate a lunii iunie, la noi sunt in mod obisnuit temperaturi foarte ridicate, iar bobul de grau este fortat ca intr-o perioada scurta sa se maturizeze. In Europa Occidentala, in Germania, Anglia sau Franta, climatul nu este asa de arid ca la noi. Acolo, bobul se formeaza pe o perioada mai lunga de timp, avand loc o acumulare a substantelor in bob pe o perioada mai indelungata. Ei nu au arsita. La noi sunt adesea temperaturi de 35°C, pana la 38°C, zile la rand. Umezeala aerului este, de asemenea, foarte scazuta la noi, iar boabele sunt mai mici. Soiurile noastre pot sa produca si 10 tone de grau la hectar daca le ducem acolo. In parcele experimentale, am avut si noi productii de 10 tone de grau la hectar.

Sigur, nu vom putea renunta la cultura de grau. Se pot obtine si la noi sapte tone la hectar si chiar mai mult, cu conditia sa-i dai plantei tot ce trebuie. Trebuie insa sa semeni la timp, sa faci o fertilizare suficienta, dar si sa combati bolile.
La noi, seceta este un fenomen care se manifesta cel putin o data la 3-4 ani. Mai mult, avem de-a face cu un proces de incalzire globala, de aridizare.
In paralel cu preocuparea pentru intretinerea sistemelor de irigatii, profesorul Gheorghe Sin ii sfatuieste pe fermieri sa fie pregatiti si pentru culturi si soiuri mai rezistente la seceta. La porumb, in opinia sa, se pot obtine relativ usor 10 tone. Din pacate, circa 40% din micii fermieri nu folosesc samanta de calitate, ci porumb din "patul". Inclusiv porumbul poate fi inlocuit cu sorg. Agricultorii trebuie sa caute ei insisi soiuri mai rezistente, tolerante la seceta. Sin da ca exemplu inclusiv meiul, folosit in hrana pasarilor, si care este rezistent la seceta.
Trebuie sa ne uitam si la tehnologiile de cultura. Va trebui sa semanam mai devreme, sa corelam densitatea cu regimul mai secetos si sa extindem suprafetele irigate.
Daca ne leganam mai departe in iluzia trecutului nostru glorios, de granar al Europei, nu avem decat de pierdut.

G. Ostroveanu


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!