Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Legea Camerelor Agricole, varianta MADR

Ministerul Agriculturii vrea sa modifice substantial Legea Camerelor agricole, care a fost votata de Parlament pe vremea cand Adrian Radulescu conducea Comisia de Agricultura din Camera Deputatilor. Conform proiectului de ordonanta de urgenta publicat pe site-ul MADR, Camerele agricole vor avea atributiile fostelor Oficii judetene de consultanta agricola.

Conform noii viziuni a Ministrului, Camerele agricole nu vor mai fi institutii private de interes public, ci devin institutii de utilitate publica. Si denumirea lor este schimbata, ele devenind Camere de consultanta agricola.
Conform proiectului de OUG, "camerele de consultanta agricola sunt organizatii autonome, deschise, neguvernamentale, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica, de utilitate publica. Si sunt create in scopul consultantei si promovarii politicii agricole comune, a programelor nationale de dezvoltare rurala, a strategiei si politicilor Romaniei de sustinere financiara a agriculturii, a cercetarii fundamentale si aplicate si pentru intensificarea absorbtiei fondurilor europene in agricultura, (...). De asemenea, sunt destinate formarii profesionale, extensiei si consultantei, care se acorda fermierilor persoane fizice si/sau juridice din agricultura si dezvoltare rurala(...)."

Schimbari in Comitetul Judetean de Initiativa
Potrivit proiectului de OUG, Comitetul Judetean de Initiativa se va constitui prin ordin al prefectului si va fi format din 11 membri: un reprezentant desemnat de MADR; un reprezentant desemnat de Inspectoratul teritorial silvic; un reprezentant al Prefecturii; 7 reprezentanti ai formelor asociative din agricultura; un reprezentant al Asociatiei Comunelor din Romania.
In situatia in care se inregistreaza mai mult de 7 nominalizari din partea formelor asociative, desemnarea membrilor se face prin tragere la sorti, de catre o comisie numita de prefect. Organele de conducere ale Camerei Agricole Judetene, constituite in urma alegerilor, sunt: colegiul judetean si biroul permanent al colegiului judetean. Comitetele judetene de initiativa vor organiza primele alegeri pentru constituirea Camerelor Agricole in maxim 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii. Proiectul prevede ca sectia de votare se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Fiecare sectie de votare are arondat un numar de electori, care va fi stabilit la nivelul fiecarui judet de catre comitetul judetean de initiativa, in baza listelor cu membrii Camerelor Agricole Judetene (anterior era pe baza listelor APIA, a ocoalelor silvice si a Agentiei de Pescuit si Acvacultura).

Cine poate fi membru
Membrii Camerelor agricole judetene pot fi: membri individuali (fermieri persoane fizice sau juridice, care desfasoara activitati in agricultura si conexe cu sediul in judetul respectiv; medicii veterinari, si membri colectivi (asociatiile profesionale din domeniul agricol si conexe inregistrate la nivel judetean, precum si grupuri de producatori; patronate si sindicate din domeniul agricol si conexe; cooperative agricole; ocoalele silvice ale proprietarilor de paduri si ale composesoratelor; colegiul medicilor veterinari; institutii de invatamant si/sau cercetare agricola).
Colegiul judetean al camerelor agricole este format din 25 de membri:
- 8 locuri pentru reprezentantii asociatiilor profesionale (anterior erau 10);
- 2 locuri pentru patronate;
- 2 locuri pentru sindicate;
- 2 locuri pentru cooperative;
- 1 loc pentru reprezentantii proprietarilor de paduri si ai composesoratelor;
- 1 loc pentru reprezentantii statiunilor de cercetari sau invatamant agricol;
- 4 locuri pentru reprezentantii alesi ai fermierilor (anterior erau 3);
- 4 locuri pentru reprezentantii alesi ai fermierilor cu varsta pana la 35 de ani (anterior erau 3);
- 1 loc pentru medicii veterinari.
Mandatul persoanelor alese in Camerele agricole este de 4 ani (anterior era de 5 ani), cu exceptia mandatului primelor organe de conducere, a carui durata este de un an.

Camerele Agricole vor prelua personalul OJCA
Personalul noilor Camere Agricole va fi preluat de la actualele Camere Agricole judetene, fara concurs. Procedurile se finalizeaza, in 120 de zile de la data validarii alegerilor pentru organele de conducere ale camerelor agricole judetene. Persoanele care refuza sa fie preluate au dreptul sa solicite inscrierea in corpul de rezerva al functionarilor publici. Patrimoniul Camerelor Agricole Judetene desfiintate va fi preluat de Camerele Agricole nou-infiintate. Directorii Camerelor Agricole Judetene vor fi desemnati din randul personalului angajat.

Cu ce se vor ocupa Camerele Agricole
Atributiile Camerelor Agricole Judetene au fost complet schimbate comparativ cu varianta Legii din 2012, punandu-se acum accentul numai pe consultanta.

Camera Agricola Nationala
Camera Agricola Nationala urmeaza sa promoveze initiativele camerelor agricole judetene, avand ca partener MADR. In baza propunerilor camerelor agricole judetene, elaboreaza planuri si strategii sectoriale; aproba nivelul cotizatiei; incheie contracte de cercetare cu institute, statiuni si companii de cercetare agricola; organizeaza seminarii, simpozioane, targuri, expozitii si manifestari stiintifice in tara si in strainatate s.a.m.d.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!