Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Transhumanta, o intoarcere in timp

Doi ciobani romani, doi polonezi si doi ucrainieni, imbracati in straie traditionale, vor pleca in transhumanta, pe un traseu de 1.400 de kilometri pe lantul muntilor Carpati.
Cu o turma de oi turcane vor traversa, pe jos, timp de 100 de zile, cinci tari. Pornesc din Romania insotiti de cai, magarusi si caini, vor trece prin Ucraina, Slovacia, Cehia si se vor opri in Polonia. Pe drum se opresc la targuri si festivaluri.
Calatoria lor reface unul dintre drumurile parcurse de ciobanii transilvaneni cu sute de ani in urma.

Proiectul acestei transhumante inedite s-a nascut din pasiunea pentru istorie a baciului polonez Piotr Kohut, detinator a 500 de oi. El a avut curiozitatea sa cerceteze trecutul satului sau natal, Koniakow. Impreuna cu niste istorici a descoperit ca, prin 1750, s-a stabilit acolo un grup de ciobani. Veniti in transhumanta tocmai din satul Clopovita, din zona Hunedoarei.

Piotr Kohut a vrut sa cunoasca oierii romani din zilele noastre. Do-rinta i s-a indeplinit in 2010, cand l-a intalnit, la Torino, la un targ de produse traditionale pe Silviu Catean, un tanar oier din Rotbav-Brasov. Au descoperit chiar acolo, la targ, ca folosesc multe cuvinte asemanatoare si ca ambii cresc oi turcane. In anii urmatori s-au vizitat. Piotr Kohut i-a cunoscut si pe ceilalti doi frati ai lui Silviu. Fratii Catean au o ferma cu 1.000 de oi si 80 de vaci, la Rotbav. Incet, incet, Piotr Kohut si fratii Catean au pus la cale proiectul acestei transhumante, ca o intoarcere in timp. Vor sa faca lumea sa inteleaga cum se face ca un baci polonez si un cioban roman folosesc cuvinte asemanatoare, chiar si in secolul 21.
Despre proiectul "Transhumanta 2013" am discutat cu George Catean, unul din cei trei frati oieri din Rotbav. George Catean ne-a explicat ca, prin acest proiect, vor sa atraga atentia asupra unui aspect al istoriei mai putin cunoscut.

In urma cu sute de ani, ciobanii transilvaneni, posesori ai unor mari turme de oi, plecau pe alte meleaguri sa gaseasca pasuni. Tot pe lantul carpatic. Unii dintre ei nu s-au mai intors din transhumanta si au intemeiat pe acolo alte sate. In Ucraina, Slovacia, Polonia sau Cehia. Aceste comunitati au, si acum, dupa doua sute de ani, muzica si straie asemanatoare si cuvinte comune.

"Toti ciobanii care se afla pe lantul carpatic folosesc aceleasi cuvinte care la origine sunt dacice: branza, cheag, magura sau berbec. Daca noi spunem straie, polonezii spun stroia; noi spunem la nunta veselie ei spun veselna. In Cehia exista regiunea Valahia, in Polonia exista regiunea Bukovina, orasul Rasnov si o apa Bistrita. In Cehia exista Tarnava. Prin acest proiect multa lume va afla ca oieritul a fost exportat din Romania", explica cu umor George Catean.

Primul grup de 300 de oi pleaca in transhumanta din Rotbav, pe 11 mai. La eveniment vor fi invitati romani si polonezi. Va fi prezentat obiceiul traditional de amestecarea oilor si cel de ducere a turmei la rugaciune. Nu vor lipsi muzica populara si produsele traditionale. Apoi, turma se va opri la Sighisoara, unde, pe 18 mai, va avea loc un alt eveniment cu bucate traditionale. Ciobanii vor trece apoi granita in Ucraina. Aici vor dona turma de 300 de oi hutulilor, cum se numesc ucrainienii din zona Carpatilor. Este un dar menit sa stimuleze oieritul intr-o zona este mai putin dezvoltata economic.
Urmeaza a doua etapa a transhumantei. Ciobanii vor primi o alta turma, de 300 de oi, aduse cu camionul, cu care vor pleca din Ucraina prin Slovacia, Polonia si Cehia. Pe tot parcursul vor fi festivaluri la care se vor opri. La finalul lunii august, oile vor ramane la bacii din Polonia.

Finantarea proiectului este asigurata de polonezi. Plata ciobanilor si a deplasarilor, precum si achizitia a 300 de oi se face cu fonduri de la ciobanii polonezi si de la companii din Polonia. Celalalte 300 de oi sunt cumparate cu banii polonezilor obisnuiti. Care au donat cate 500 de zloti, echivalentul a 500 de lei pentru a primi un clopot purtat la gat de oile care participa la transhumanta .
Proiectul are si un impact economic, spune George Catean. In Romania, vor veni doua grupuri de turisti polonezi, care vor sa participe la evenimentele de la Rotbav si de la Sighisoara, organizate pe traseul transhumantei. Sunt oameni care lucreaza in agroturism sau proprietari de pensiuni din Polonia. Vin sa cunoasca Romania si sa vada cum se face agroturismul la noi.

Si oierii romani au ce invata de la bacii polonezi.
"In Polonia, o mare parte din agroturism este dezvoltata pe aceasta nisa a crescatorilor de ovine. Un model copiat dupa modelul polonez si aplicat in zona noastra ar fi benefic. Pentru ca noi, de exemplu, avem probleme in ceea ce inseamna vanzarea de produse. Ei au rezolvat aceasta problema prin turism. Au pensiuni si stane turistice, unde isi vand produsele. Nu au destula productie pentru cata cerere s-a format . La noi e tocmai invers." George Catean spune ca si comisarul european, Dacian Ciolos, priveste cu interes proiectul. "Am avut o intalnire saptamana trecuta. I-am povestit despre proiectul pe care il avem noi. A fost bucuros ca a fost si initiativa romaneasca in tot ceea ce inseamna Transhumanta 2013. Din partea lui dar si a institutiei pe care o reprezinta avem toata sustinerea in orice fel de problema vom intampina."
"Transhumanta 2013" este organizata de Fundatia "Pasterstwo Transhumancyjne" din Polonia si de Asociatia "Transhumanta" din Romania.

Polonezii au deja un site www.transhumance.pl pe care se afiseaza noutati despre proiect si au si un cont pe facebook. Si in limba romana va fi disponibil in curand site-ul www.transhumanta.ro.
Vom urmari cu interes acest proiect inedit si vom reveni cu noutati.

Veronica HUZA


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!