Proiectul primelor o mie de ferme de familie in anul acesta este usor de dus la capat. Se vor gasi repede si banii (multi), si oamenii care sa doreasca sa-i ia. In zona de penumbra fiscala a agriculturii sunt fermieri care gandesc pragmatic: "Ce-i in mana, nu-i minciuna! Ne inregistram la fisc, luam banii si pe urma vom mai vedea!"
Pentru ei, banii zornaiti de ministrul Daniel Constantin sunt de pe acum haraziti unui 4x4.

Vin apoi rudele micilor baroneti locali. Pentru cateva zeci de mii de euro, fiii, fiicele, nepotii vor deveni, prin inginerie funciara, fermieri. Proprietari de circumstanta ai unor ferme. (Asa s-a intamplat cu banii pentru tinerii fermieri: 80% dintre beneficiari sunt... apicultori.) Bineinteles, vor fi prioritati, pe linie de partid. PC are televiziune si cauta electorat!

Daca cuiva ii trece insa prin cap sa continue formarea fermelor de familie in anii urmatori, va trebui sa se gandeasca de unde importa fermieri. Caci in satele noastre nu prea mai sunt. Oamenii in putere si cu initiativa au plecat sa-si caute norocul pe meleaguri straine. De cand aia de la Bruxelles ne-au bagat in UE si ne-au dat subventii pentru agricultori, toate guvernele (Tariceanu, Boc, MRU/un sfert de norma/ si Ponta) s-au gandit mai ales cum sa nu dea banii la taranii carora le erau destinati si cum sa-i imparta ei si ai lor. Toti, pe rand, au descurajat cum au putut mai bine aparitia fermelor de familie, in numele unei iluzorii "eficiente superioare" a marilor exploatatii, de mii de hectare. In fapt, avem de-a face cu fosilele vii ale fostelor intreprinderi/cooperative socialiste. Pe principiul "mai bine sa moara capra vecinului", cei aflati intamplator la butoane au preferat sa pierdem milioane de euro din fonduri europene, decat sa le ia "ailalti".
Intrarea in afacerile agricole este baricadata de birocratia din Unitatile de Management, de hatisul de interese individuale si de grup din APIA si APDRP. Politicienii bocesc si azi "faramitarea proprietatii", dar avem cele mai mari ferme din Europa; 1% dintre agricultori primesc peste 50% din sumele alocate de la Bruxelles; primarii, de toate culorile politice, au impiedicat cat au putut intocmirea cadastrelor agricole; Ministerul Invatamantului tine cu dintii de liceele agricole pe care le-a golit de orice miez.
(Ciolos, cand era ministru, s-a inteles cu Adomnitei sa treaca liceele agricole la Agricultura, dar prim-ministrul Tariceanu n-a inteles ori n-a avut nici un interes si a oprit proiectul.) Din scolile romanesti nu vin din urma tineri cu pregatire profesionala, care sa devina fermieri. Unii se reazima pe fumul credintei ca fermierii pot sa vina dintre absolventii universitatilor. Dar, cei mai multi dintre acestia inteleg sa conduca ferma din fotoliu, cu secretara si sofer.

Noi experimentam nu numai o democratie originala, ci si o agricultura originala, care seamana mai mult cu modelul rusesc decat cu cel european. O fi bine?

G. Ostroveanu