Sebastian Tarnacop, fermier din Rasuceni, judetul Giurgiu, a decis sa creasca vaci in 2007. Avea, pe atunci, intemeiata bine ferma de culturi vegetale. A inceput cu 50 de vitele si a ajuns acum sa aiba 180, cu tot cu tineret. Spune ca zootehnia a fost visul sau de-o viata. "Eu sunt agronom de meserie, dar m-am impatimit dupa vaci si le cresc cu mare placere. Eu recunosc ca este frumoasa zootehnia", marturiseste Sebastian Tarnacop.
A decis sa investeasca in zootehnie acum 6 ani. Nu cunostea domeniul, dar a riscat. I-au mai murit viteii, laptele era putin, dar, pana la urma, lucrurile s-au urnit si ferma a inceput sa aduca profit.

Respectarea ratiilor
Sebastian Tarnacop nu lasa vitelul cu mama lui niciun moment. "Vacile cu potential mare, din reflexul lor de mama, nu-ti mai dau laptele, il pastreaza pentru vitei si exista riscul sa le strici. Vitelul, oricum nu poate sa suga tot laptele. Vaca nu-l lasa nici pe mulgator. Iau vitelul si il duc in cuseta individuala. Vitelele le pastrez obligatoriu. Le dau cu biberonul. Timp de zece zile, laptele trebuie sa fie numai de la mama lui, nu de la alta vaca. Asa spun oamenii de meserie si asa am facut".
Astfel ca, la primele 8 mese, vitelul primeste numai colostru, pe care fermierul il tine in lada de frig. Le da lapte aproximativ o luna, in functie de greutatea corporala. Intreruperea laptelui se face treptat, nu deodata. Vitelele primesc lapte chiar 100 de zile.
Nu foloseste lapte praf. Taurasii ii creste pana la un an, cand ajung la 400-450 kg. Pretul unui tauras la un an este de 7,5 kg in viu.

"La 400 kg inseamna 2.800 de lei un tauras. Daca am 50 de taurasi pe an, iau 140.000 de lei. Bani pe care ii iau odata, un venit pentru ferma. Fatarile sunt esalonate, pentru ca taurasii au pret foarte bun in primavara, spre Pasti si iarna. Ii dau numai in tara. Am posibilitati de export, dar e mai greu. Pentru mine e rentabil sa-i cresc. La terminarea anului, am un venit in plus. Am subproduse de la siloz, toata hrana o produc singur, cumpar doar srot de soia, de floarea-soarelui si sare. Premixuri nu folosesc si nu cred ca pierd", explica Sebastian.
Foloseste porumb, tarata de grau, orz la tineretul de peste 6 luni, triticale, lucerna macinata. Cand viteii depasesc 6 luni, fermierul nu mai toaca lucerna.

Tinta - 300 de vaci mulgatoare
Sebastian Tarnacop si-a propus sa ajunga la 300 de vaci mulgatoare, in cel mult doi ani. "In aceasta vara, voi termina grajdul nou, cu o sala de muls DeLaval, cu 8 x 2 posturi. Autorizatiile au durat foarte mult. Sistemul m-a pus sa schimb PUZ-ul. In PUG scrie ca nu e ferma de vaci, dar aici a fost totdeauna ferma de vaci, de pe vremea CAP. Ca sa schimb PUZ-ul, a durat o jumatate de an. Au venit cei de la DSV sa-mi reproseze ca nu am filtru pentru femei, chiar daca nu am femei angajate. Am facut si filtrul pentru femei, chiar daca nu era nevoie", spune fermierul. Grajdul va avea o capacitate de 220 de capete si va fi gata in aceasta vara.

Se cauta samanta de Mikado!
Fermierul din Rasuceni seamana 100 ha cu porumb de siloz. Ar fi preferat Mikado de la Monsanto, dar, anul acesta, nu a gasit samanta. "Voi semana hibrizi de la KWS si de la Monsanto. Au fost probleme cu samanta pentru Mikado. E criza mare. Prefer Mikado pentru ca e un hibrid creat pentru siloz, cu o masa foliara bogata. Face parte din Grupa 500, e tardiv si are un mare potential de productie. Intr-un an bun, pot ajunge la 50-60 de tone".
Pentru tocatul porumbului are un tocator New Holland, autopropulsat. Toaca la 4-5 cm optim. Are si un sistem de spargere a boabelor. Tocatul dureaza 10 zile. Taseaza cu un tractor New Holand, il acopera cu o folie neagra si nu foloseste inoculant. Si-a facut un buncar nou, de beton, pentru porumbul de siloz: 55m x 15 x 2,40 m. Alaturi, a ridicat un sopron imens, pe schelet metalic, pentru ca balotii de lucerna sa nu stea in ploaie. Pe masura ce dezvolta zootehnia, vrea sa faca si siloz de lucerna.

Viorel PATRICHI