Coana Europa a fost nabadaioasa foc pe vremea cand era mai tanara. A incercat, fara falsa pudoare, toate placerile descoperirilor tehnice si stiintifice; A plecat spre Indii si a ajuns in America; nu i-a scapat nicio insula virgina; A inventat revolutiile cu ghilotina si a dus pe esafod propriile familii regale; A teoretizat si a experimentat doctrina comunista si national-socialismul.

Acum, ca a imbatranit, a luat calea credintei ecologiste si posteste de la fructul oprit.

Coana Europa s-a oripilat cand a auzit ca in SUA a scapat un bob de grau OMG. Daca ii spui ceva de Monsanto o apuca nevricalele, vorbeste de trasabilitate si apasa mai adanc pe pedala de frana a progresului agricol.

Crede ca Politica ei Agricola Comuna o va scapa de o iminenta criza a alimentelor. Aia din America mananca si beau la toate mesele organisme modificate genetic, dar Coana Europa e orgolioasa, ca are sange albastru, nu se incurca cu vulgul. Pe usa din dos, accepta insa importul de soia din SUA, Argentina ori Brazilia. Altfel, i-ar muri de foame vacile, porcii si pasarile din ograda.

Coana Europa s-a basicat pe folosirea neonicotinoidelor la tratamentul semintelor, desi voci autorizate au explicat ca va fi afectata productia agricola. Asemenea lui Don Quijote, care delira luptandu-se cu morile de vant, Coana Europa apara albinele de o amenintare imaginara, starnita din senin.

Recent, la o reuniune stiintifica, academicianul Cristian Hera a citat din Lester Brown care, in cartea Planeta plina, farfuriile goale, spunea ca productia de cereale a lumii a atins maximul pe cap de locuitor in anul 1984, cu 342 kg, dar a scazut la 302 kg pe persoana in 2006, influentata si de cresterea populatiei. In opinia premiatului Nobel, daca aceasta productie va scadea cu 12% se va ajunge la o catastrofa alimentara.

Ce face Coana Europa sa impiedice o posibila catastrofa alimentara, ne recomanda inverzirea si intoarcerea la tehnologiile bunicilor, fara chimicale?

G. Ostroveanu