Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Un horticultor poate fi un bun agronom

Un consiliu de administratie instalat in urma cu 6 ani a "readus la viata" Societatea Agricola Otopeni. Cei 900 de asociati, care au impreuna 750 ha, sunt, de cativa ani, din nou multumiti: societatea este iar profitabila.

Un rol important in succesul societatii o are si tehnologul acesteia, inginerul Constantin Isacenco. Absolvent al Facultatii de Horticultura in 1980, s-a ocupat de flori pana cand, victima colaterala a evaziunii fiscale din domeniu, a fost nevoit sa darame tot ce a construit in 35 de ani de floricultura (serele si solariile din ferma proprie). Odata cu el, au luat-o de la zero si alti 3-4 floricultori din Otopeni.

Constantin Isacenco confirma faptul ca, pentru un horticultor, nu este greu sa devina un bun agronom. Incercand sa fie la curent cu noutatile tehnologice, citeste, participa la simpozioanele/ intalnirile organizate de comerciantii de input-uri, tine legatura cu specialistii, dar si experimenteaza, uneori in situatii de risc, limitele tehnologiilor pe care le foloseste: doze de pesticide, utilizarea lor in amestec sau momentul aplicarii.

Tehnologii folosite
In urma cu cativa ani, la Otopeni, s-au semanat, pentru prima data in judetul Ilfov, hibrizii toleranti la Pulsar si Express. Au inceput cu Express, apoi au continuat cu hibrizii Syngenta toleranti la Pulsar. Anul acesta, Isacenco a vrut sa faca economii (erbicidul Pulsar i se pare scump), dar planul nu i-a reusit. S-a gandit ca aplicarea preemergenta a 4 litri de Gardoprim Plus Gold va rezolva problema monocotilelor.
Seceta prelungita a facut insa ca eficacitatea produsului sa nu fie pe masura asteptarilor, astfel ca va trebui sa aplice si un alt erbicid (Fusilade). Interesat de toate noutatile tehnologice care apar, anul acesta testeaza pe cate 15 ha doi hibrizi de la Pioneer din sistemul Clearfield (PT 200 CL si PX 100 CL).
Anul trecut, desi productiile nu au fost mari (1,8 t/ha la floarea-soarelui, 4 t/ha la grau, 5 t/ha la orz si 4 t/ha la porumb), toate culturile au fost profitabile. Acest lucru se datoreaza urmatoarelor optiuni tehnologice.

Structura culturilor
Seamana doar ceea ce se vinde bine, chiar daca uneori rotatia are de suferit (floarea-soarelui revine dupa 2 ani, pe aceeasi sola). Deoarece aplica un fungicid (Topsin) in fenofaza de "buton floral", nu are probleme cu bolile. Pretul de vanzare este foarte asemanator cu cel al graului, dar nu sunt probleme cu calitatea recoltei, se vinde repede si fara batai de cap, fara analize. Pentru ca, in anii trecuti, cand a cultivat orzoaica pentru bere fara contract nu a reusit sa vanda productia, anul trecut a semnat un contract cu Soufflet.

Tehnologii adaptate
Deoarece nu se folosesc doze mari de ingrasaminte (cca. 80 kg N/ha si 35 kg P2O5/ha), la porumb si floarea-soarelui incearca sa le imbunatateasca coeficientul de utilizare, aplicandu-le localizat (Starter, la semanat si odata cu prasila).
Foloseste doar doua soiuri de grau, Capo si Apache, fiind foarte multumit de productia obtinuta. Cumpara samanta baza si utilizeaza inclusiv C3. Pentru porumb (anul acesta doar 40 ha), foloseste PR37Y12, iar la rapita a semanat 6 hibrizi de la Monsanto (cea mai mare suprafata), Euralis, Pioneer si Rapool. Pe terenurile compactate, cu hardpan la 20-25 cm, foloseste aratura, dar pe suprafete destul de mari pregateste patul germinativ doar cu discul si combinatorul.
Cu exceptia tratamentelor la rapita inflorita (care necesita interventie avio), toate celelalte lucrari se realizeaza cu utilajele proprii, multe dintre ele noi. In mod atipic, in acest an, nu a observat atac de Meligethes.
O parte din succesul financiar al societatii se datoreaza relatiilor foarte bune cu distribuitorii de input-uri. 90% din produse sunt cumparate de la Alcedo, restul de la Agricover, Cargill, Prutul.
Utilizeaza produse de protectia plantelor de foarte buna calitate, cumparate in pachete tehnologice, pe care le schimba anual. Datorita faptului ca plata se face la livrare, se obtin reduceri semnificative, de pana la 25%.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!