Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Vasile Bacila este noul director general de la ANARZ

Algoritmul politic si-a facut efectul si la ANARZ. Noul director general este Vasile Bacila. S-a nascut la Sibiu, la 3 octombrie 1967. A absolvit Liceul Agricol din Sibiu si a lucrat apoi intr-un complex de ingrasare a taurasilor (baby beef) de la Sura Mica, unde se cresteau 5.000 de animale. Aici a fost tehnician veterinar, apoi sef de ferma. In 1990, a intrat la Facultatea de Zootehnie din Bucuresti, pe care a absolvit-o in 1994. A facut un masterat pe tema "Producerea, industrializarea si comercializarea laptelui". In 2002, a luat doctoratul la Facultatea de Zootehnie in domeniul ameliorarii raselor de porci. A conceput niste indici de selectie pentru vierii folositi la reproductie. Din 1994 pana in prezent, este si cadru didactic la Facultatea de Zootehnie de la UASMV Bucuresti. Preda tehnologia cresterii porcilor, legislatia Uniunii Europene in industria alimentara si privind exploatarea animalelor. A urmat specializari privind introducerea cotei de lapte, introducerea sistemului de clasificare a carcaselor, organizarea agriculturii comunitare. A dat consultanta pentru afaceri in agricultura. Din 2006, lucreaza in sistemul public.

Cartea de rasa la taurinele pentru carne
Vasile Bacila spune ca ANARZ va continua sa tina cartea de rasa pentru vacile de carne pana cand asociatiile se vor maturiza.
"Noi nu putem sa ne spalam pe maini si sa le dam cartea de rasa. Efectivele sunt foarte risipite. Trebuie sa tinem o evidenta clara a animalelor. Intai, asociatiile vor aduce dosarele cu efectivele pe rase pure sau metisi. Organizatiile ar trebui sa aiba un bonitor, un inginer zootehnist, un medic veterinar, care sa cunoasca tehnologia cresterii vacilor pentru carne", precizeaza directorul ANARZ.

Mai aproape de fermieri si de profesori
ANARZ are si sarcina sa faca inspectii in domeniul zootehniei.
Noul director vrea sa creeze un Consiliu tehnico-stiintific. "Vreau sa aduc elita zootehnistilor langa ANARZ: Societatea romana de zootehnie, profesorii de zootehnie din universitati; eminentele cenusii ale zootehniei romanesti. Acest consiliu va da un aviz consultativ pentru tot ce inseamna reglementari si legislatie nationala in domeniul zootehniei. Vom participa astfel alaturi de Ministerul Agriculturii la imbunatatirea legislatiei. Vrem sa dezbatem Legea zootehniei".
Vasile Bacila intentioneaza sa mai infiinteze un Consiliu consultativ, care sa cuprinda, pe langa reprezentanti ai ANARZ, si reprezentanti ai principalelor asociatii ale crescatorilor de animale, fermieri cu prestigiu profesional. "Vreau sa aducem stiinta si crescatorii de animale langa ANARZ. Sa aducem spre noi zootehnia din ferma.
ANARZ nu mai poate sta intr-un palat de clestar, sa dea ordine, iar ceilalti sa aplice".
Sa recunoastem ca intentiile sunt frumoase, dar parca am mai auzit astfel de vorbe si de la alti directori ai ANARZ.

Vechile proiecte noi
Reorganizarea activitatii ANARZ depinde de o hotarare de guvern, care acum se afla pe la Ministerul Finantelor, dupa multe modificari si tergiversari.
Un mare proiect al ANARZ este valorificarea instalatiilor de producere a azotului lichid. Hotararea prevede ca ANARZ va putea produce azot lichid pentru asociatiile autorizate, contra cost. Centrul national de formare profesionala in zootehnie este un alt proiect preluat din promisiunile inaintasilor. Este vorba de Scoala de la Dej. In Hotararea de guvern, se arata ca ANARZ poate organiza cursuri pentru insamantatori artificiali.
"Vom constitui un centru de evaluare a competentelor pentru insamantatorii existenti. Vom organiza cursuri pentru bonitori. Nu avem inca o cifra de scolarizare. Daca asociatiile se organizeaza si ne aduc o grupa de 20 de cursanti, ne putem organiza. Scoala este autorizata de Ministerul Muncii, de Ministerul Educatiei si Cercetarii. Cursurile vor avea costuri modice, bani care sa acopere intretinerea, salariile, materialele. Vom incerca sa accesam fonduri pe POSDRU pentru pregatirea continua a adultilor in zootehnie", promite noul director.

Povestea laboratoarelor nu a fost ingropata complet
Cu mult timp in urma, MADR se angajase in fata Comisiei Europene sa achizitioneze printr-un proiect Phare cinci laboratoare pentru analiza complexa a laptelui crud. Pana sa se ia o decizie pentru licitatie, banii s-au pierdut. Laboratoarele au fost totusi cumparate, cu bani de la buget. Au fost trimise la Bucuresti, Craiova, Iasi, Brasov si Arad. Acum sunt instalate, cu exceptia celui de la Arad.
"Am facut demersuri la RENAR pentru acreditarea laboratorului de la Balotesti. Proiectul a inceput in perioada in care ANARZ inca mai avea ca obiect de activitate analiza laptelui pentru controlul oficial al performantelor. Acest serviciu a fost externalizat intre timp, dar au venit totusi laboratoarele. Pornirea lor depinde de o hotarare de guvern", spune Vasile Bacila.
Laboratoarele vor face supracontrol la COP si toate probele vor veni la Balotesti. Vor fi laboratoare de expertiza pentru diferite litigii, pentru societati comerciale. Nu vor putea face COP pentru asociatii pentru ca este considerat ajutor de stat. Probabil ca vor incheia contracte de colaborare cu diverse asociatii. ANARZ are deja structura regionala. Exista 8 centre tehnice regionale, care coordoneaza activitatea judetelor, a oficiilor pentru ameliorare in zootehnie: Regiunea Nord-Est cu sediul la Iasi, Sud-Est - Galati, Sud - Prahova, Sud-Vest - Craiova, Vest - Timis, Nord-Vest - Baia Mare, Centru cu sediul la Brasov, si Regiunea Bucuresti-Ilfov la Balotesti. Centrele tehnice regionale vor deveni inspectorate tehnice zonale. Fiecare inspectorat va centraliza datele din zona lui si le va raporta la Balotesti.
O alta promisiune frumoasa pentru zootehnie este Laboratorul de analize genetice, care va intra in functiune tot dupa aparitia hotararii de guvern. Va face analize ADN, testele de paternitate pentru certificatele de origine pentru cai, pentru vacile de carne, unde montele se fac in harem.
In concluzie, reorganizarea ANARZ este foarte necesara pentru crescatori si noul director general va avea de lucru serios.
Daca va iesi hotararea de guvern...


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!