Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Alte amenajari necesare pe pasuni

Imprejmuiri
Pe pajistile din etajul fagului si etajul molidului, unele imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai buna exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri sub forma de garduri servesc la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de pasuni, la imprejmuirea stanelor, taberelor de vara, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor degradate, a prapastiilor, a terenurilor mlastinoase etc. Intr-o economie montana prospera, nu se poate renunta la asemenea amenajari.
Imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale, din piatra sau din lemn. Cele din piatra se fac acolo unde aceasta exista din abundenta si nu se transporta din alte locuri si unde nu este necesar ca sa se faca imprejmuiri de lungimi prea mari.
La imprejmuirile din lemn, esentele preferate sunt molidul, fagul si mesteacanul, sub forma de stalpi si manele sau sub forma de margini sau scanduri cioplite, in diferite moduri si sisteme. Folosindu-se mult material lemnos, aceste imprejmuiri devin costisitoare, avand si o durabilitate relativ scurta, de cca. 6-10 ani, sunt totusi destul de rentabile pe lungimi mai mici.
Se pot face imprejmuiri de lunga durata sub forma de garduri vii, prin plantarea a 3-4 randuri de molid la distanta de 40-50 cm pe rand si 40-50 cm intre randuri, plantatie care dupa 6-8 ani formeaza un gard aproape impenetrabil, dar care necesita protejare pana la inaltimea de 1,5-2 m. Astfel de imprejmuiri se preteaza mai ales pentru separarea pajistilor de paduri, in fixarea hotarelor si in jurul constructiilor.
In ultimul timp a inceput sa se introduca si in zona de munte uzanta de a se executa imprejmuiri din stalpi de beton cu sarma ghimpata. Este considerata ca cea mai buna imprejmuire, durabila si cea mai economica. Se poate executa rapid, usor si serveste scopurilor si necesitatilor montane, mai ales la delimitarea tarlalelor de pasunat pe suprafetele unde se practica o exploatare intensiva.

Porti de tarlire
Nu pot lipsi din nici o pajiste unde pasuneaza oile. Denumirea de poarta este data de faptul ca constructia ei este asemanatoare cu o poarta simpla taraneasca, dar in unele localitati se mai numesc lese, tarcuri, oboare, garduri de tarlire, etc.
O asemenea poarta de tarlire are, de obicei, o lungime de 4 m si o inaltime de 1,30 m si se confectioneaza din manele de diferite esente, preferandu-se molidul care este mai usor. Manelele de molid din care se confectioneaza au un diametru de 4-5 cm si se imbina pe 5 randuri, la o distanta de 25 cm una de alta si prinse la capete pe alte doua manele. Pentru o mai buna fixare si rezistenta se mai prind 2-3 manele pe diagonala. Fixarea manelelor se face cu cuie de 80-90 mm lungime, la o poarta fiind necesare cca. 40 bucati.
Daca in etajul molidului portile de tarlire se pot confectiona din manele de molid, de obicei uscat, material ce se gaseste pe loc si destul de ieftin, usor de fasonat si manipulat si din care rezulta porti de tarlire usoare, in alte etaje sau acolo unde nu se gaseste molid, confectionarea din alte esente ca mesteacan, fag etc., este recomandabila pentru ca portile din aceste esente sunt de o durabilitate mult mai mica, mai putin rezistente, grele si incomod de manipulat.
In zona din afara molidului si chiar si aici, confectionarea de porti de tarlire din plasa de sarma de diferite grosimi, cu ochiuri variind intre 5 si 10 cm, inramate in manele sau scanduri sau rame de fier rotund de 14-16 mm, confectionate in asa fel ca sa se prinda una de alta printr-un sistem simplu de agatare, poate rezolva una din problemele legate de aplicarea fertilizarii prin tarlire. Portile din plasa de sarma cu rame metalice usoare 21-23 kg au o durabilitate mai mare, sunt usor de manipulat si de fixat in pamant, costul lor amortizandu-se in 2-3 ani. Cu asemenea porti, schimbarea tarlei (ocolului) se face de un singur om intr-un timp relativ scurt, de cca. o ora.
Numarul de porti de tarlire necesare la o turma de oi depinde de marimea turmei. Daca o oaie trebuie sa aiba in ocol la dispozitie o suprafata de un metru patrat, atunci numarul de porti va fi, la o turma de oi, de: 300 oi - 18 buc; 400 oi - 20 buc; 500 oi - 24 buc; 600 oi - 26 buc; 750 oi - 28 buc.
La turmele de manzari, se mai calculeaza cate un numar de 12-18 buc porti pentru strunga.

dr. ing. Teodor MARUSCA,
Director general ICD Pajisti - Brasov



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.