Vin alegerile pentru Parlamentul European si la Bruxelles pare sa bata vantul schimbarii. Sondajele spun ca, în multe tari, dreapta/ populara/crestin-democrata pierde teren. Isi umfla muschii social-democratii, care se si vad la carma Continentului Alb. In Franta (Sarkozy), Italia (Berlusconi), Romania (Basescu) etc n-au adus ce se astepta. Pana si Doamna Cancelar a trebuit sa împarta, acasa, puterea cu social-democratii.

Noi însa vom vota cu turma, fara sa ne preocupe problemele agricole europene, desi toate deciziile agricole care ne privesc se iau la Bruxelles, nu la Bucuresti. De spus cuvantul, nu ni l-am spus nici cand comisarul pe agricultura stia limba romana. Dovada chestiunea, marunta, a tratamentului la samanta de porumb cu neonicotinoide.

Problema pe care o pun eu nu este ce culoare politica vor avea parlamentarii romani, ci daca vreunul dintre ei are minime cunostinte despre strategia agricola romaneasca. (Nu ma refer numai la Strategia Basescu, ci si la Master-planul ministrului conservator ba, si la Cartea alba pe care a propus-o Camera de Comert Franceza de la Bucuresti.) In general, vorbitorii despre viitorul agriculturii noastre se iau dupa ureche, ca lautarii. Nu am vazut programe coerente nici de la liberali, nici de la socialisti, nici de la taranisti. De altfel, comentatorii economiei agrare sunt, în marea lor majoritate, pafaristi. Cate nume de oameni informati, cu lecturi de specialitate, intra în spatiul cuprins între profesorul doct Ion Paun Otiman si practicianul spontaneu Adrian Radulescu? Aproape nimeni. Nici parlamentari, nici universitari, nici militanti de baricada. Sunt doua varfuri în organizatiile profesionale: Laurentiu Baciu si Claudiu Franc. Dar ei îsi opresc privirea la orizontul marunt al politicii de revendicari de ferma. Undeva, mult prea departe, la Cluj, se aude despre un ideolog al satului, Avram Fitiu, un fel de Ion Mihalache, dar se zice ca e putin prea taliban al ecologismului agricol.

Nu vreau sa spun, Doamne fereste!, ca lumea agricola nu are exemplare de valoare. Am purtat o discutie plina de miez despre ferma de familie cu Stefan Poienaru; o discutie cu Nicusor Serban despre ?generatia urmatoare ? m-a pus pe ganduri. Mai sunt Florin Constantin, de la Euralis, ori Filon Toderoiu, de la Economie Agrara. Probabil înca o mie, doua. Dar ei tac, nu urca la tribuna ideilor libere.
Si nici nu avem o "Piata a Universitatii" pentru agricultura.

Ne oferim sa gazduim, saptamanal, o pagina de opinii ale dvs, cititorii nostri.
G. Ostroveanu