Productia totala agricola trebuie sa creasca cu 50-70% pana în anul 2050 pentru a acoperi nevoile de hrana pentru o populatie din ce în ce mai numeroasa si mai... pofticioasa (alimente mai diversificate, mai bogate în proteina de origine animala), a sustinut dr. Svetlana Ivanova, unul dintre invitatii la seminarul organizat în ziua de 26 martie de catre Agrium-Agroport Romania. Dr. Ivanova este vicepresedinte al Institutului International pentru Nutritia Plantelor si "raspunde" de tarile din Europa de Est si din Asia Centrala.

De fiecare data cand aud acest tip de discurs, ma gandesc cu placere ca urmeaza o expunere interesanta despre importanta tehnologiilor de varf, de la care se asteapta sa mareasca productia de alimente. Nu se stie înca daca, sau cum va ajunge surplusul de alimente la cei saraci, dar un lucru este sigur: tehnologiile moderne, mai intensive, dar "prietenoase cu mediul", pot mari în mod semnificativ profitul fermierilor. Iar deocamdata, pe noi ne intereseaza mai ales acest lucru.
Teoretic, cresterea semnificativa a productiei agricole este posibila, considera dr. Ivanova, deoarece, la nivel mondial exista resurse pentru extinderea terenului arabil cu 9%, iar intensificarea sistemelor de productie ar putea creste cu 14%. De unde atata optimism privind marirea productiei la hectar?

Autorii citati de dr. Ivanova considera ca între sistemele de cultura exista diferente de productie ce variaza între 20% si 80%. Din aceasta cauza, productia medie mondiala de porumb reprezinta doar 50% din productia potentiala. In cazul graului se obtine acum doar 64% din potentialul de productie.

De aceea, predictiile Monsanto, conform carora productia de porumb, de soia si de bumbac s-ar putea dubla pana în 2030, chiar daca se reduce consumul de apa cu o treime si scade cantitatea de azot folosita, par destul de realiste. Monsanto deschide cutia sperantelor: biotehnologiile pot asigura, doar ele singure, un spor anual de 3-4%! Si mai sunt desigur mijloacele agronomice, dintre care fertilizarea are un rol extrem de important! S-a estimat ca o treime din productia mondiala de cereale o reprezinta sporul de recolta determinat de fertilizare. Dupa unele date, în Statele Unite, fara fertilizarea cu azot, productia de porumb ar fi doar de 4,5 t/ha (cu exceptia anului 2012, productia medie americana din ultimii ani a depasit 9 t/ha), iar la grau s-ar recolta sub 2 t/ha, productia medie fiind în jur de 3 t/ha.

Dr. Ivanova a prezentat un material foarte interesant despre strategiile de fertilizare initiate de institutul la care lucreaza, bazate pe regula celor 4 R (de la cuvantul englezesc "right" - potrivit, adecvat). In traducerea romaneasca s-ar putea numi regula celor 4 P: îngrasamantul Potrivit, în doza Potrivita, aplicat la momentul Potrivit si în locul Potrivit. Iata pe scurt despre ce este vorba:

1. Ingrasamintele potrivite sunt cele care acopera cerintele de macro si microelemente. Cele mai folosite îngrasaminte cu azot sunt pe baza de uree, amoniu si nitrati.

2. Doza potrivita se alege dupa ce s-a evaluat corect potentialul de productie, s-a facut o analiza agrochimica, se ia în considerare cantitatea de nutrienti exportata odata cu recolta si se cunoaste variatia fertilitatii solului din fiecare parcela, aplicarea îngrasamintelor facandu-se diferentiat în functie de aceasta.

3. Timpul potrivit: aplicarea azotului toamna se face doar în anumite conditii pedoclimatice. Folosirea inhibitorilor de nitrificare si de ureaza pot modifica semnificativ momentul aplicarii îngrasamintelor cu azot.
4. Locul potrivit se refera la locul de aplicare al îngrasamintelor pentru a asigura accesul rapid al radacinilor la nutrienti. De asemenea, se refera si la calitatea distribuirii fertilizantilor.
Agrium este una din marile companii care sustin activitatea din cadrul Institutului International pentru Nutritia Plantelor. De aceea, Agrium-Agroport Romania a preluat ideea celor 4 "P" si elaboreaza planuri de fertilizare personalizate (Ferti-Reteta), pe baza analizelor de sol si, daca este nevoie, pe baza diagnozei foliare. Prin Ferti-Reteta fermierii primesc informatii precise despre tipurile de îngrasaminte recomandate, dozele, momentul si metoda de aplicare. Pentru ca Ferti-Reteta sa fie un concept de succes, trebuie îndeplinite doua conditii: existenta unui sortiment bogat de îngrasaminte de calitate superioara si colaborarea cu consultanti specializati în nutritia plantelor.

Nu ma îndoiesc ca la Agrium-Agroport Romania se îndeplinesc ambele conditii. Colaborarea cu producatori de îngrasaminte de prim rang asigura cantitatea si calitatea îngrasamintelor dorite de fermierii romani. Dintre furnizorii Agrium, la simpozion au participat reprezentatii OCP, firma din Maroc, lider mondial în industria îngrasamintelor cu fosfor. Din portofoliul Agrium-Agroport Romania fac parte DAP 18:46:0 (ideal ca îngrasamant starter), NP 20:20, NPK 15:15.15, NPK 16:16:16, azotat de amoniu (33,5% N), uree granulata (46% N - cea mai buna solutie pentru aplicarea prin împrastiere în timpul vegetatiei), uree perlata (46% N), nitrocalcar (27% N). Dintre îngrasamintele speciale Agrium, amintim gama BluFormula: BFOne - un îngrasamant cu 46% N, 100% stabilizat, tratat cu Agrotain, ce poate fi aplicat localizat, odata cu semanatul, cat si în fertilizarile faziale si BF Mix, îngrasamant granulat, complex, de tip NP (34% N, si 16% P2O5), cu azot cu eliberare lenta si fosfor solubil în apa în procent de peste 90%.
Profitul sta uneori în detalii. Consultantii specialisti în nutritia plantelor sunt din ce în ce mai utili fermierilor, a subliniat Martin Driscoll, director comercial Agrium pentru Maria Britanie si Irlanda. La început si-a sustinut ideea cu o anecdota: un fermier scotian care lucra 3 parcele obtinea cu regularitate productii semnificativ mai mici pe una dintre ele, desi respecta cu strictete recomandarile facute de specialisti pe baza analizelor de sol.

Consultantul chemat sa gaseasca explicatii în acest caz a descoperit ca fermierul nu recolta corect probele de sol. Pe sola cu pricina, cca. o treime din stratul arabil era alcatuit din material inert (pietris), pe care nu îl includea în probele trimise spre analiza. Din aceasta cauza, dozele recomandate erau cu aproximativ 30% mai mici decat era normal.
El a continuat cu cateva exemple referitoare la fosfor. Absorbtia fosforului:
- este puternic afectata de tasarea solului si de excesul de apa;
- are cea mai mare valoare (100%) cand pH-ul solului variaza între 7 si 7,5; la pH sub 6 si peste 8, absorbtia scade la jumatate;
- poate fi influentata de antagonismul cu zincul si calciul;
Disponibilitatea fosforului si a borului este esentiala în primele 13 zile de la începutul înfloririi rapitei, deoarece o parte din florile fecundate în aceasta perioada se vor evolua în silicve.
Pe solurile argiloase este nevoie de plasarea îngrasamintelor cu fosfor foarte aproape de radacini, deoarece mobilitatea este foarte redusa (cca. 1 mm).


Horia-Victor HALMAJAN