Politica Agricola Comuna este în întarziere cu un an. Nu din vina comisarului Ciolos. Introducerea Parlamenului European în luarea deciziilor a facut ca lucrurile sa treneze. Nu stiu cum or fi europarlamentarii din alte tari, dar nu cred ca sunt altfel decat ai nostri. Asa ca, ar fi cazul sa ne uitam bine pe cine votam la apropiatele alegeri. Dar numirea candidatilor nu tine de noi; noua ni se pune în fata o lista stabilita de partid. Cat se pricep eurocandidatii nostri la problemele agriculturii reale?
Unii sunt si acum cu gandul la casa bunicilor, la carul cu boi si ceaunul de mamaliga!

Dar sa nu dam toata vina pe Politica Agricola Comuna si pe europarlamentari!
La noi, pe malurile Dambovitei, lipsa de întelegere a agriculturii începe de foarte sus. Presedintele întelege ferma ca pe un trust agricol (sa nu-i zicem mosie), în care fermerul sta la birou si îngrijeste 50 ha de livada si 2-300 ha de cereale. Prim-ministrul e mai apropiat de ecologie, fara pesticide, fara îngrasaminte chimice. Ministrul Agriculturii vorbeste despre încurajarea, cu prioritate, a fermelor de familie (dar unii spun ca semnalizeaza la stanga si vireaza la dreapta).
Ma gandesc ca, daca ministrii Agriculturii de pana acum ar fi fost votati de agricultori, putini ar fi fost cei care ar mai fi ramas cu portofoliul dat de partid.

Sub conducatorii politici exista un strat gros de functionari, buni vorbitori de bruxelleza, dar care n-au avut de-a face niciodata cu o ferma adevarata. Din neîntelegerea lor pornesc valuri-valuri de birocratie care îi sufoca pe fermieri. Pentru o finantare europeana trebuie sa stampilezi de trei ori cate 500 de pagini. (Ar fi foarte interesanta o lista a proiectelor la care fermierii din toata tara au renuntat.)

Primarii de comune - cei mai de jos si cei mai multi oameni politici de la noi - vad agricultura ca o sursa de venituri pentru ei si pentru campaniile lor electorale. Primaria, ca institutie, nu este interesata cu nimic în dezvoltarea agriculturii locale. Nu exista cursuri de formare si perfectionare profesionala a primarilor de comune.
Ei stiu totul din talent electoral.
Cati dintre primari au citit despre produsele cu indicatie geografica de origine?
Cati si-au pus problema organizarii unor forme de consultanta agricola privata?
Cati stiu despre programul Leader si despre Grupurile de Actiune Locala?

Noroc ca oamenii care stiu cum se face agricultura s-au descurcat singuri, cel mai adesea facand slalom printre interesele politicienilor mai mari sau mai mici.

G. Ostroveanu