Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Stocarea graului, finantata cu un credit corelat cu MATIF

Agricover Credit a lansat un credit pentru fermierii mari, care au peste 800 de hectare. Daca aleg sa depoziteze graul, cu stocul drept garantie, pot împrumuta un milion de lei pentru capitalul de lucru. Dobanda e ajustata lunar, în functie de cotatiile bursei MATIF din Paris. "Impartim riscul. Daca pretul cerealelor scade, scade si dobanda", a explicat Robert Rekkers, directorul Agricover Credit.

- De ce ar fi nevoie de un astfel de credit?
- Fermierii au dileme privind momentul potrivit pentru vanzarea recoltei. Pretul variaza. Anul trecut, în iulie, cotatia MATIF pentru grau era de 193 euro/tona. A ajuns la 209 euro/t în decembrie, fiind urmata de o usoara scadere. In aprilie, a atins cel mai mare pret, de 212 euro/t. In iunie, era de 188 euro/t. Momentul recoltarii e si momentul de scadenta pentru plata inputurilor. Fermierii sunt presati sa vanda. Creditul le ofera o mai mare libertate de alegere a momentului vanzarii. Fermierul ia banii si plateste facturile. Iar dobanda e mai prietenoasa daca scade pretul la cereale pe bursa. Impartim riscurile. E un produs de finantare inovativ. Toata lumea vine cu credite pentru capital de lucru înainte de recolta. Pe segmentul post-recolta sunt putine oferte de finantare.
- Cum se calculeaza dobanda?
- Mecanismul e simplu, transparent. Stabilim dobanda în fiecare luna, în functie de pretul MATIF afisat în ultima zi din luna precedenta. Daca la final de august pretul graului a fost mai mic de 155 de euro/tona, dobanda pe septembrie va fi de 2,9%. Daca cotatiile se încadreaza între 155 si 174,9 euro, dobanda e de 5,9%. Creste la 7,9%, pentru preturi între 175 si 225 de euro. Iar cand depasesc 225 de euro, dobanda ajunge la 8,9%. Daca creste pretul, cerem dobanda putin mai mare, dar daca scade, împartim piederile.
- De ce va raportati la cotatiile MATIF?
- Trebuie sa fie un indicator corect, international. MATIF e o bursa pentru contracte futures unde este cotat si graul, si porumbul. Deocamdata, creditam stocurile de grau dar, din septembrie, fermierii pot lua credit si cu stocurile de porumb.
- Care este garantia?
- Fermierul garanteaza cu stocul de cereale. Creditul poate fi de 70-75% din valoarea graului. Il evaluam în functie de preturile de pe piata din Romania. Graul poate fi pastrat în spatiile de depozitare ale fermierului si le verificam lunar sau îl poate stoca în silozurile Agricover.
- Care este termenul limita de rambursare a banilor?
- Fermierul alege cand vrea sa vanda graul, iar atunci achita creditul, fara vreun comision de rambursare anticipata. Termenul maximal pana la care se pot rambursa banii este 31 mai 2015. Atunci expira contractele futures la bursa MATIF.
- Fermierii mari ce au spus ?
- Exista interes, dar deocamdata toti sunt preocupati de recolta, din cauza ploilor. Doar 30% din suprafata s-a recoltat si cred ca se va recolta graul chiar pana în august. Deocamdata, pretul e în jur de 180 de euro/t pe MATIF, cu trend de scadere. E un pret mic, asa ca e posibil ca fermierii sa doreasca depozitarea si sa fie nevoie de finantare.
- Cum vedeti piata din acest an la cereale?
- Se poate schimba în orice moment. Sunt multi factori imprevizibili. Preturile se fac la nivel international. Cand au început problemele în Ucraina, pretul a crescut, a ajuns la 220-225 euro/tona. A scazut dupa ce s-a vazut ca Ucraina si Rusia continua sa vanda cereale. Apoi, în iunie, în Romania se vorbea despre o recolta foarte buna de grau. Nimeni nu a crezut ca o sa ploua atat de mult, ca nu se va putea recolta în iulie. Ceea ce ar putea sa afecteze calitatea, volumele. E greu de spus ce urmeaza. Orice decizie e riscanta. Iar noi oferim prin acest credit un mecanism care amortizeaza riscurile daca fermierii decid sa stocheze graul.
- Care sunt planurile de viitor?
- In acest an, deschidem doua filiale noi, una va fi tot în sudul tarii. Am vazut ca cea deschisa la Slobozia anul trecut e utila. Si mai pregatim un produs nou de creditare, al treilea în acest an. Ne-am stabilit ca tinta pentru 2014 sa ajungem la 800 de milioane de lei ca plasamente si sa extindem portofoliul la 1.500 de clienti.

Veronica HUZA


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!