Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
La Cremona, viorile si vacile de lapte împart aceeasi "vitrina"

Numele orasului Cremona suna familiar desi nu e un punct fierbinte pe harta turistica a Italiei. Faima lui subtila e adusa de Antonio Stradivari, unul din lutierii Cremonei de acum 300 de ani. Orasul e si capitala unei provincii recunoscute pentru fermele sale de vite. Centrul expozitional al orasului gazduieste anual atat Mondomusica, eveniment dedicat viorilor, cat si International Dairy Cattle Show, spectacolul "celor mai frumoase vaci de lapte".

In Cremona, frumusetea designului se împleteste cu rigoarea lucrului bine facut, fie ca e vorba de arhitectura, de viori sau de o expozitie zootehnica. Localitatea e situata în nordul Italiei, în Lombardia, nu departe de granita cu Elvetia. Orice vizitator al expozitiei "International Dairy Cattle Show" merita sa îsi rezerve macar o zi ca turist.

Fabricantii de sunet
Orasul are o bogata istorie, legata mai ales de viori. Si pe biletele de autobuz sunt imprimate note muzicale. La Muzeul viorilor, din centrul Cremonei, sunt expuse instrumente lucrate acum sute de ani de familiile de lutieri Amati, Guarneri sau Stradivari. Fiecare valoreaza milioane de euro. In doua ore petrecute în muzeu afli cum se produce o vioara, cand si cum s-au inventat, cum s-au raspandit în lume si multe altele.
Si acum, pe stradutele orasului, peste 150 de lutieri moderni au ateliere, unele mai cochete, cu vitrina. Unii sunt straini stabiliti în oras, inclusiv japonezi. Viorile produse în Cremona sunt si acum un brand, se vand în toata lumea cu preturi de la 4.000 de euro în sus. Exista cerere inclusiv în China, unde clasa bogata cauta bunuri de lux pe care sa-si cheltuie banii. Iar asta nu este o poveste, ca exporturile de animale de la noi.
In Cremona se pune pret pe lucrul bine facut. Cei care vor sa devina lutieri studiaza timp de cinci ani: acustica, tehnologie, istorie, rezonanta lemnului, engleza si italiana. Apoi, fac ucenicie timp de 10 ani. Nici macar atunci nu sunt considerati a fi pregatiti sa produca propriile instrumente daca nu si-au dezvoltat între timp un stil personal.

Rigoare e si în constructia cladirilor
Casa în care a locuit Antonio Stradivari, situata pe o artera cocheta, cu magazine, pe care se circula doar cu biciclete, ar fi si acum locuibila. Iar în "Piata comuna", punctul zero al orasului, se afla Catedrala Adormirii Maicii Domnului, o constructie gotica, impresionanta, ridicata acum 800 de ani. Langa catedrala sta Torrazzo, un turn cu clopotnita, înalt de 111 metri, finalizat în 1309. Este al treilea cel mai înalt turn din caramida din lume iar pe el este pictat un ceas astronomic urias, cu însemne zodiacale. Vizavi se afla un palat. Zona pietei e traversata, pe jos sau cu bicicleta, de oamenii care vin la slujba de seara, la o terasa, la atelierul vreunui lutier sau pur si simplu la o întalnire.
Centrul expozitional al Cremonei se afla la marginea orasului. Chiar si de aici se zareste varful turnului Torrazzo. In acest centru are loc anual expozitia internationala Mondomusica, definita de italieni ca "o piata globala a viorilor moderne". Vin peste 300 de artisti si reprezentanti ai lumii muzicale, majoritatea straini. Expozitia atrage 15.000 de vizitatori si e locul de întalnire pentru afacerile celor pasionati de instrumentele muzicale produse manual. Iar cifrele vehiculate nu sunt mici.

Elita genetica a vacilor de lapte în aceeasi "vitrina", 4 zile
Tot în acest centru expozitional are loc, anual, un alt eveniment cu traditie pentru oras: International Dairy Cattle Show, o expozitie a fermierilor cu vaci de lapte. A ajuns deja la a 69-a editie. Fermierii au adus 400 de vaci, majoritatea Holstein, iar sute de companii si-au prezentat robotii si tehnologiile. Timp de patru zile, de miercuri pana sambata, au venit peste 60.000 de vizitatori, inclusiv delegatii din Croatia, Irlanda, Maroc, Egipt, Rusia, Ucraina si Finlanda.
Nicusor Serban, fermier profesionist, spunea ca în expozitia italiana ai ocazia sa vezi "cele mai frumoase vaci de lapte". As mai adauga curatenia în care este tinuta elita genetica din Lombardia. Exemplarele Holstein care intrau în ring, la concursurile pe tot felul de categorii, erau mai cochete decat multe animale de companie. Erau atent spalate, tunse, date cu creme si cu tot felul de spray-uri. Mai mult decat la alte evenimente de profil.
Surprinzator pentru un roman este si numarul tinerilor. De animalele din hala aveau grija zeci de fete si baieti care nu pareau sa aiba mai mult de 18 ani. Imbracati modern sau în salopete de blugi, îngrijeau cu maxima seriozitate animalele care se purtau ca vedetele. Multimea de tineri dadea locului o atmosfera relaxata, mai ales ca în hala rasuna muzica. Cand nu aveau de munca, fetele si baietii stateau între standurile cu animale, pe scaune de plastic, ca la terasa. Unii butonau telefonul urcati pe baloti de paie, altii povesteau.
O alta categorie de tineri, cei care duceau vacile în ring, la concursuri, erau îmbracati complet în alb. La final, unii îsi faceau fotografii "selfie" cu animalele castigatoare si le postau pe Facebook.
"Majoritatea sunt copii ai fermierilor. Odata cu criza, foarte multi dintre ei nu si-au mai gasit de munca si au ales, mai mult ca altadata, sa ramana langa parinti", mi-a explicat Paolo Bodini, responsabilul de comunicare al Centrului de expozitii.
Alti tineri veneau în expozitie ca vizitatori. In grupuri de 20-30, unii liceeni, altii studenti. Nu veneau doar sa treaca rapid prin expozitie. Am observat ca se opreau langa vacile de lapte unde un profesor le dadea explicatii. Ei îsi notau atent sau înregistrau cu mobilul. Studentii au venit si la cele 80 de conferinte care s-au tinut în expozitie.

Interesele fermierilor: marketingul agricol si tratatul de liber schimb cu SUA
La conferintele expozitiei s-a discutat cu maxim interes despre tendintele din marketingul agricol.
"S-a ajuns la a treia dimensiune a promovarii", explica un specialist. Nu mai este suficient sa comunici consumatorului doar calitatile produsului sau serviciile pe care i le poti oferi. Trebuie adaugata o a treia dimensiune: impactul asupra mediului si impactul social al produsului. Exista firme care calculeaza cantitatea de emisii de carbon eliberate prin productia si transportul unei anumite marci de branzeturi, de exemplu. Tot mai multi consumatori vor sa stie cat polueaza un anumit produs si ce face firma ca sa reduca poluarea.
Sambata, în ultima zi a expozitiei, a venit în vizita si ministrul italian al agriculturii, Maurizio Martina. Nu a fost o plimbare prin targ doar pentru imagine. Ministrul a stat de vorba cu fermierii si cu reprezentantii asociatiilor agricole despre subiecte sensibile cum ar fi: riscurile si oportunitatile Tratatului de Liber Schimb Transatlantic (TTIP) sau fenomenul pirateriei alimentare cu produse pretins italiene, numit "Italian Sounding" (din doua produse vandute ca fiind italiene, doar unul e autentic). Italienii, daca stiu sa construiasca branduri, sunt si copiati.

Veronica HUZA


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!