Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Restructurarea APIA - de sus in jos

Antoniu POIENARU


Zilele acestea se face o evaluare a directorilor executivi ai centrelor judetene ale APIA. Este o confirmare politica, pe post, a tuturor coordonatorilor, directori executivi sau cum or fi denumiti.
Pentru a veni in sprijinul autoritatilor, in virtutea legii avertizorului public, propun o restructurare majora a APIA. Am semnalat in repetate randuri, deopotriva cu fermierii si colegii mei, necesitatea reducerii numarului de functionari din agentie, in acord cu declaratiile oficialilor statului roman, care afirma ca inca exista un numar foarte mare de persoane platite de la bugetul statului.
Sa privim, asadar, un centru judetean luat aleatoriu de pe siteul www.apia.org.ro. El are in componenta persoane numite politic, astfel: director executiv, director executiv-adjunct, sef serviciu Masuri de sprijin-IT, sef serviciu Controale pe Teren, sef serviciu Autorizare CNDP si ajutoare specifice comunitare, Masuri de Piata, sef serviciu Economic, recuperare debite, sef birou Inspectii, cota de lapte si supracontrol, sef birou IT.

Opt persoane inmultite cu 42 de centre judetene fac dintr-un foc 336 de persoane - carora orice consilier de executie din agentie, din orice colt al tarii le poate descrie ineficienta. Cei opt pot fi redusi la o singura persoana care are capacitatea de a coordona intreaga activitate.

Plecand de la definitia Sistemului Integrat de Administrare si Control, fermierul ar trebui sa depuna o singura cerere, asta insemnand ca baza de date a animalelor si controlul acestora sa fie transferate in mod real la APIA, ceea ce inseamna desfiintarea unui serviciu care suna pompos: Serviciul de Autorizare CNDP si ajutoare specifice comunitare, Masuri de Piata.

Serviciul Economic, cu “recuperare debite” in coada, cel care strange datele si le trimite la Bucuresti pentru calcularea salariilor, platite vesnic cu intarziere, introduce pe serverul central debite prelucrate de serviciul Masuri de sprijin si IT.
Biroul IT: se confrunta cu fisiere neastamparate, cabluri de Internet iesite din mufa sau telefoane de prietenie de la STS si de injuraturi de la fermieri; ar putea fi inlocuit cu o firma externa care face servicii IT. Oricum exista servere plasate in tara care salveaza in timp real toata baza de date in caz de calamitate, iar munca birourilor locale IT nu se mai justifica.

Biroul Inspectii, cota de lapte si supracontrol, cuibusorul de nebunii al sindicalistilor, face sporadic controale la cota de lapte si la modul de distribuire a ajutoarelor din stocurile de interventie ale UE. Oamenii acestui birou sunt cel mai des folositi de Serviciul Controale pe Teren. Concluzia ar fi ca cele doua servicii se pot comasa.
Serviciul Masuri de sprijin si IT, fostul Serviciu IACS, este artizanul platilor catre fermieri din FEGA, FEADR si bugetul national.

Functia de director executiv adjunct nu se justifica atat timp cat directorul executiv poate fi unul care sa stie tot si nu unul care se plimba cu masinile firmei la sindrofiile politice si acasa sau se ocupa de propriile afaceri.
Sa nu uitam de juristi, angajati doar pentru a prelua presedintiile sectiilor de votare din ultimii ani, care nu sunt in stare sa castige procese impotriva celor care folosesc nejustificat fondurile europene, specializandu-se pe contencios administrativ, in confruntare directa cu angajatii agentiei, neascultatori si neinregistrati politic. Acestia pot fi simpli consilieri de executie. Cum se pot apara interesele APIA dintr-un centru judetean, atat timp cat gestionarea fondurilor comunitare se face centralizat?
Socotind o medie de cinci sefi pe centre locale, in fiecare centru judetean, inmultind cu 42 de judete, vom constata ca si acestia, peste 210 persoane, numite politic, pot fi reduse prin comasari de centre locale.

Cei peste 42 de soferi angajati pentru deservirea clientelei politice din agentie trebuie sa plece. Toti cei de la controale pe teren au carnet categoria B, iar daca nu, se gasesc suficienti consilieri care pot conduce masinile institutiei.
Pentru multi dintre consilieri, calculatorul este o necunoscuta. Toti acestia trebuie reevaluati.
Trebuie sa intelegem faptul ca descentralizarea nu inseamna infiintarea unui sereleu local unde se impart functii pe banii actionarilor.
Lasand la o parte referintele mele neacademice, m-as indrepta mai mult spre politicile de restructurare.

Restructurarea reala a APIA poate redirectiona oamenii, aparent nefolositori agentiei in acest moment, catre primarii, unde pot fi consultanti utili comunitatilor locale. Ei pot deveni o interfata intre fermierii care vor sa acceseze fonduri comunitare si agentiile platitoare, astfel incat sa contribuie la o reala dezvoltare rurala. Ministrul Agriculturii isi doreste asa-numitele chioscuri de informare pentru fermieri. Afirm cu toata responsabilitatea ca celor care vor fi restructurati in APIA, trebuie sa li se ofere sansa de a se apropia de locul si de oamenii cu care au lucrat in trecut.
In aceeasi masura, agentia poate fi populata cu oameni tineri, selectionati corect si pe criterii de competitivitate.
Mecanismul descris mai sus este simplu si presupune miscarea personalului, asezarea lui la locul potrivit si nicidecum abandonarea lui.
Astept sugestii din partea cititorilor mei.


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.