Profitul agricol nr 2
18 ianuarie 2017
Restructurarea APIA - de sus in jos

Antoniu POIENARU


Zilele acestea se face o evaluare a directorilor executivi ai centrelor judetene ale APIA. Este o confirmare politica, pe post, a tuturor coordonatorilor, directori executivi sau cum or fi denumiti.
Pentru a veni in sprijinul autoritatilor, in virtutea legii avertizorului public, propun o restructurare majora a APIA. Am semnalat in repetate randuri, deopotriva cu fermierii si colegii mei, necesitatea reducerii numarului de functionari din agentie, in acord cu declaratiile oficialilor statului roman, care afirma ca inca exista un numar foarte mare de persoane platite de la bugetul statului.
Sa privim, asadar, un centru judetean luat aleatoriu de pe siteul www.apia.org.ro. El are in componenta persoane numite politic, astfel: director executiv, director executiv-adjunct, sef serviciu Masuri de sprijin-IT, sef serviciu Controale pe Teren, sef serviciu Autorizare CNDP si ajutoare specifice comunitare, Masuri de Piata, sef serviciu Economic, recuperare debite, sef birou Inspectii, cota de lapte si supracontrol, sef birou IT.

Opt persoane inmultite cu 42 de centre judetene fac dintr-un foc 336 de persoane - carora orice consilier de executie din agentie, din orice colt al tarii le poate descrie ineficienta. Cei opt pot fi redusi la o singura persoana care are capacitatea de a coordona intreaga activitate.

Plecand de la definitia Sistemului Integrat de Administrare si Control, fermierul ar trebui sa depuna o singura cerere, asta insemnand ca baza de date a animalelor si controlul acestora sa fie transferate in mod real la APIA, ceea ce inseamna desfiintarea unui serviciu care suna pompos: Serviciul de Autorizare CNDP si ajutoare specifice comunitare, Masuri de Piata.

Serviciul Economic, cu “recuperare debite” in coada, cel care strange datele si le trimite la Bucuresti pentru calcularea salariilor, platite vesnic cu intarziere, introduce pe serverul central debite prelucrate de serviciul Masuri de sprijin si IT.
Biroul IT: se confrunta cu fisiere neastamparate, cabluri de Internet iesite din mufa sau telefoane de prietenie de la STS si de injuraturi de la fermieri; ar putea fi inlocuit cu o firma externa care face servicii IT. Oricum exista servere plasate in tara care salveaza in timp real toata baza de date in caz de calamitate, iar munca birourilor locale IT nu se mai justifica.

Biroul Inspectii, cota de lapte si supracontrol, cuibusorul de nebunii al sindicalistilor, face sporadic controale la cota de lapte si la modul de distribuire a ajutoarelor din stocurile de interventie ale UE. Oamenii acestui birou sunt cel mai des folositi de Serviciul Controale pe Teren. Concluzia ar fi ca cele doua servicii se pot comasa.
Serviciul Masuri de sprijin si IT, fostul Serviciu IACS, este artizanul platilor catre fermieri din FEGA, FEADR si bugetul national.

Functia de director executiv adjunct nu se justifica atat timp cat directorul executiv poate fi unul care sa stie tot si nu unul care se plimba cu masinile firmei la sindrofiile politice si acasa sau se ocupa de propriile afaceri.
Sa nu uitam de juristi, angajati doar pentru a prelua presedintiile sectiilor de votare din ultimii ani, care nu sunt in stare sa castige procese impotriva celor care folosesc nejustificat fondurile europene, specializandu-se pe contencios administrativ, in confruntare directa cu angajatii agentiei, neascultatori si neinregistrati politic. Acestia pot fi simpli consilieri de executie. Cum se pot apara interesele APIA dintr-un centru judetean, atat timp cat gestionarea fondurilor comunitare se face centralizat?
Socotind o medie de cinci sefi pe centre locale, in fiecare centru judetean, inmultind cu 42 de judete, vom constata ca si acestia, peste 210 persoane, numite politic, pot fi reduse prin comasari de centre locale.

Cei peste 42 de soferi angajati pentru deservirea clientelei politice din agentie trebuie sa plece. Toti cei de la controale pe teren au carnet categoria B, iar daca nu, se gasesc suficienti consilieri care pot conduce masinile institutiei.
Pentru multi dintre consilieri, calculatorul este o necunoscuta. Toti acestia trebuie reevaluati.
Trebuie sa intelegem faptul ca descentralizarea nu inseamna infiintarea unui sereleu local unde se impart functii pe banii actionarilor.
Lasand la o parte referintele mele neacademice, m-as indrepta mai mult spre politicile de restructurare.

Restructurarea reala a APIA poate redirectiona oamenii, aparent nefolositori agentiei in acest moment, catre primarii, unde pot fi consultanti utili comunitatilor locale. Ei pot deveni o interfata intre fermierii care vor sa acceseze fonduri comunitare si agentiile platitoare, astfel incat sa contribuie la o reala dezvoltare rurala. Ministrul Agriculturii isi doreste asa-numitele chioscuri de informare pentru fermieri. Afirm cu toata responsabilitatea ca celor care vor fi restructurati in APIA, trebuie sa li se ofere sansa de a se apropia de locul si de oamenii cu care au lucrat in trecut.
In aceeasi masura, agentia poate fi populata cu oameni tineri, selectionati corect si pe criterii de competitivitate.
Mecanismul descris mai sus este simplu si presupune miscarea personalului, asezarea lui la locul potrivit si nicidecum abandonarea lui.
Astept sugestii din partea cititorilor mei.


Citeste si:


Opinii agro-politice
La nivel european, Copa-Cogeca este o organizatie de lobby foarte importanta, este un negociator foarte bun cu DG Agri. Daca ne uitam pe site-ul Copa-Cogeca, vom vedea ca acolo sunt afiliate Camerele agricole din mai toate statele europene. Daca si la noi īn tara ar functiona Camerele agricole, atunci Camera agricola nationala ar putea sa reprezinte agricultorii la Copa-Cogeca. Ar primi banii necesari pentru cotizatie, avand īn vedere ca, potrivit legii, Camerele sunt de utilitate publica. Asta īnseamna ca primesc si finantare de la stat. (...) Noi avem constituite tot felul de federatii, pe Ordonanta 26, care la randul lor au īn componenta asociatii. I-am da o greutate mult mai mare sectorului agricol, daca am avea un patronat real si puternic, pe de o parte, iar pe de alta parte, fermierii īsi vor reprezenta mai bine interesele economice si de business. Este adevarat ca, la nivel de cotizatie la Copa-Cogeca, e greu de spus daca un patronat īsi va plati el īnsusi cotizatia ori va primi bani de la buget! Nu vreau sa se īnteleaga gresit. Nu este interesul nostru sa nu se plateasca acesti bani. Noi, ca federatie sindicala, ne platim singuri cotizatiile. Dar este anormal sa platesti niste bani din buget, din contributiile noastre, ale fiecaruia, unor organizatii pe care nu le cunoastem. Pe de alta parte, potrivit legii, ele nici nu sunt recunoscute ca fiind de utilitate publica. Hotararea de Guvern care a fost data este foarte alambicata. Aruncam 3 milioane de lei si nu stim cui si pe cine reprezinta. Nu stim ce numar de membri au aceste organizatii, daca au filiale judetene, care este criteriul de alocare a banilor, daca au sediu...