Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Mircea Ciurea vrea sa testeze taurasii din Transilvania

Concurenta mare pe piata ameliorarii raselor de vaci, de cand statul roman sustine generos cheltuielile pentru controlul oficial al performantelor. Mai nou, Mircea Ciurea, fostul presedinte al Federatiei Crescatorilor de Bovine, vrea sa testeze taurasi de prasila de la fermele înscrise în Cooperativa Somes-Aries, dar si din alte judete.

Mircea Ciurea a înregistrat Cooperativa Somes-Aries la ANARZ pentru realizarea controlului oficial al performantelor. Asociatia s-a extins si cuprinde acum peste 10.000 de vaci introduse în COP.

Am scris altadata despre hibele controlului oficial al performantelor pe bani multi de la stat si de la fermieri. Vom reveni cu alt prilej. Dar trebuie remarcat ca Mircea Ciurea intentioneaza sa faca pasul urmator, decisiv si normal pentru o asociatie profesionala: testarea taurasilor, adica exact ce nu reuseste sau nu vrea nimeni sa faca la noi.
"Nu vrem sa ne limitam doar la controlul oficial. Am început deja sa desemnam vacile candidate la titlul de mama de taur. Eu am acreditat la ANARZ Cooperativa Somes-Aries pentru control. Avem peste 10.000 de vaci în controlul oficial al performantelor. Majoritatea animalelor aflate în control vin din afara cooperativei. Din Mures, din Salaj, Timis, Satu-Mare, dar si de la asociatia din Cluj", spune fermierul din Gherla.

Testarea clasica
Pentru acreditare, specialistul trebuie sa aiba vechime în domeniul ameliorarii. Iar Mircea Ciurea are aceasta calificare recunoscuta în regiunea lui.
"In ce priveste Cartea de rasa, noi colaboram cu Asociatia Baltata Romaneasca de la Brasov sau cu Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania. Pentru Baltata, trimitem datele la Brasov, iar pentru Holstein - la AGCTR", explica Mircea Ciurea.
A vizitat o ferma de testare a taurasilor din Austria. Acolo se concentrau toti taurasii de la vacile mame de taur, proveniti din împerecheri nominalizate. Adunau 50-100 de taurasi, din care alegeau pentru reproductie maxim 10%. Foloseau testarea clasica. Testarea genomica este sustinuta de testarea clasica în toate statele occidentale.
Procedura este complicata si necesita date de origine din ferme pentru minim trei generatii în urma. "Mai întai, nominalizam vacile mame de taur. Le împerechem cu tati de taur. Vacile au fost deja bonitate cu cei de la Asociatia Baltata din Brasov. Eu am mutat vacile Holstein de la Holstein Ro la AGCTR, care are un program compatibil cu cei de la Baltata Romaneasca. Pe cand eram presedintele FCBR, am vrut ca Federatia sa detina Cartea de rasa", aminteste fermierul.

Crescatorii trebuie sa aiba un cuvant de spus în organizarea Asociatiei de la Brasov
Chiar daca lucreaza cu partenerii de la Asociatia Baltata Romaneasca din Brasov, Mircea Ciurea crede ca trebuie pusa ordine si acolo: "Ar trebui facuta o adunare generala. Noi, crescatorii, trebuie sa avem un cuvant de spus în organizarea Cartii de rasa pentru ca nu este a lui Zoltan Haller sau a lui Raul Bularca, ci a fermierilor. Cei de la Brasov s-au implicat doar tehnic în Cartea de rasa, sa-si încaseze banii de la crescatori pentru Cartea de rasa. Si atat. Nu s-au ocupat si de problemele fermierilor, de reprezentarea lor la întalnirile de la Ministerul Agriculturii. Din punct de vedere tehnic, nu are nimeni ce sa le reproseze. Eu chiar am o colaborare foarte buna cu ei."
Mircea Ciurea spera ca peste un an, cand se vor obtine primii taurasi din mame de taur, sa înceapa testarea clasica. Numai ca toate aceste operatiuni trebuie sa se faca prin intermediul unui semtest. In toate tarile normale, semtesturile apartin asociatiilor de crescatori, cooperativelor de producatori. La noi nu exista asa ceva.


Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 7 din 18 februarie 2015

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!