Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cateva zeci de mii de ferme mici

Multa lume se trezeste vorbind despre nevoia de cooperative în agricultura noastra. Dar, dintre oamenii politici, nici unul nu-l întrece pe ministrul Daniel Constantin. Noroc ca, dupa zicala "cainele care latra nu musca", nici ministrul nu vrea cooperative. El doar vorbeste despre asocierea fermierilor, ca sa dea bine la electorat.

Ca li s-a spus "forme asociative", "grupuri de producatori" ori de-a dreptul "cooperative", aceste adunari laolalta a mai multor saracii nu au cum sa dea o bogatie. Caci, sa ne întelegem, la noi se vorbeste de asocierea fermelor mici si foarte mici. A celor care au cate doua-trei hectare de culturi cerealiere ori doua-trei vaci de lapte. Nu vrea nimeni sa faca o cooperativa, la Ialomita, cu Sitaru, Alexandru si Marin Nedu. Ei, daca ar simti nevoia, ar face o cooperativa de pe o zi pe alta. Dar nu simt.

Inainte de a predica neo-cooperativizarea, ar trebui citit un studiu de sociologie rurala ori macar rezultatele celui mai recent recensamant agricol. Sa vedem ca proprietarii de ferme mici sunt, în cea mai mare parte, batrani. E greu sa le ceri acestora sa faca proiecte de viitor, cu un orizont de zece ani, sa mearga la banci, sa ia credite, sa investeasca.

In fapt, problema în jumatatea saraca a agriculturii este comasarea terenurilor si coagularea unor exploatatii de macar 50 de hectare, cu 50 Unitati Vita Mare alaturi. Ori de ferme horticole, care înghit multa forta de munca, pe care o rasplatesc. Daca am avea o masa critica de cel putin cateva zeci de mii de astfel de ferme, am putea începe discutia despre "formele asociative".
Pana nu avem aceste gospodarii înjghebate, degeaba ni se arata "modelul francez".Francezul dintr-o cooperativa are ceva pamant, acareturi, utilaje si ceva informatii. Aici, "partidul clasei de mijloc" condus de Daniel Constantin are camp larg de actiune. Dar nu numai cu vorbe goale. Cu fonduri de la buget si cu legi bine intentionate.

Asocierea gospodariilor taranesti în vederea comasarii terenurilor ar trebui sa înceapa cu consolidarea celulei de baza a societatii - familia. Cea mai simpla asociere ar fi între parinti si copii; ori între frati; eventual între prieteni. Asa au fost create GAEC, cele mai simple forme de comasare a terenurilor din Franta. Daca statul vrea astfel de asocieri, trebuie sa le acorde avantaje fiscale consistente. Sa arate oamenilor ca Fiscul nu-i facut numai sa ia, ci si sa dea. Biciul si zaharelul.

Daniel Constantin si partidul sau (devenit liberal!) poate trece de la vorbe la fapte!

G. Ostroveanu

PS. In Franta se vorbeste despre nevoia de re-cooperativizare a agriculturii, despre readucerea cooperativelor - devenite prea mari si excesiv de birocratizate - mai aproape de fermieri. Un presedinte de cooperativa are doar umbra puterii, în timp ce puterea reala este în întregime în mana managerilor, de fapt angajati si stapani ai fermierilor.

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!