Regiunea Franche-Compté: o regiune pioniera
Primele exploatari au initiat acest demers in cursul anilor ‘60. In 1972, un fabricant de branzeturi din regiunea Haut - Doubs trece la agricultura biologica sub impulsul branzeturilor lui Marcel Petite.
Plecand de la acest exemplu, si ca urmare a eforturilor depuse pentru elaborarea caietelor de sarcini, locurile de preparat branzeturi din Doubs sau Jura vor realiza treptat trecerea la acest nou tip de agricultura.
Aceste locuri de preparare a branzeturilor propun consumatorilor toate sortimentele de branza din regiunea Franche-Comptois (Comté, Morbier, Emmental, Raclette, Bleu de Gex, Pates Molles etc). Initiata de catre crescatorii de la munte, acesta miscare s-a deplasat catre regiunea de campie cu o productie de cereale biologice situata in Jura si Haute-Saone. Acesti producatori se organizeaza, realizand un parteneriat cu Moara din Valea Iubirii si reprezentand marca "Bio-Comtois".
Aceasta asociatie permite comercializarea fainii biologice bio - comptoise langa brutariile artizanale ale regiunii.
Productia de grau morarit bio franc-comptois, cunoscuta pentru calitatea sa, este exportata in mod egal in Elvetia de pe platforma din Oiselay in Haute-Saone. S-au dezvoltat alte produse cerealiere, pentru a raspunde nevoii fermelor zootehnice. Productia secundara a cerealelor este de asemenea folosita de catre doua unitati de procesare a produselor din fermele de bovine, situata in regiunea Haut Doubs. Aceste doua unitati, printre primele fabricante specializate in alimente bio, s-au extins in ziua de astazi in afara regiunii mama.
Productia de lactate sta la baza unei productii de carne de vaca in care valorificarea in bio este mai recenta. Exista si o mica productie de bovine de rasa de carne, vitei si oi. De asemenea, tinde sa se dezvolte si cele de porcine si de pasari de curte.

Din 1985, crescatorii din Jura au creat prima macelarie specializata din Lons-le - Saunier. Crescatorii din Haut - Saonois s-au grupat in cele din urma si valorifica, dupa taiere, o parte din productia lor impreuna cu macelariile bio din afara regiunii (Alsacia, sud-vestul Frantei). Mai recent, in mai 1997, o organizatie franc-comptoise permite regruparea majoritatii crescatorilor, prezentand o oferta regionala. Animalele sacrificate la Besancon sunt apoi valorificate in afara regiunii.
Dupa 1999, cativa crescatori de porcine care produceau si mezeluri adera la o filiera nationala de comercializare (Ercabio). Porcinele lor sunt sacrificate la Valdahon si transportate catre sudul si vestul Frantei. In paralel, fermierii au adus pe piata numeroase produse de fabricatie: produse lactate proaspete, branza de capra, faina, vin, miere, carnuri si mezeluri.

C. Reglementarea
- defineste agricultura biologica ca un mod de productie;
- fixeaza regulile minimale de respectare de catre operatori in cadrul fluxului de productie si a conversiei pana in etapa finala;
- defineste sistemul de control pentru punerea sa in practica, regulile de etichetare si conditiile de import din diferite tari.

Caietele de sarcini
Agricultura biologica este un mod de productie incadrat de o reglementare europeana si nationala. Dupa punerea in aplicare in 1991 a reglementarii europene CE 2092/ 91, cu privire la produsele vegetale si prezenta caietelor de sarcini franceze pentru productia biologica a anumitor specii animaliere, Reglementarea Europeana pentru Productia Animaliera Biologica intra in vigoare in data de 24.08.2000, armonizand la nivel comunitar ansamblul de dezvoltare al agriculturii biologice, in timp ce Caietul de Sarcini Francez le completeaza si pentru alte domenii vizate de proiect.
Pe de alta parte, productiile cunicole si piscicole nu sunt abordate de catre reglementarea europeana, caietele de sarcini franceze aplicandu-se sub aceasta forma.

Perioada de tranzitie
Reconversia reprezinta faza de tranzitie intre agricultura conventionala si cea biologica. In timpul acestei perioade de tranzitie, agricultorii aplica principiile si reglementarile acestui mod de productie si care fac obiectul controlului, dar nu pot valorifica inca produsele obtinute in filierele agriculturii biologice.
Durata tranzitiei este precizata de organul de control, conform atelierului de productie :
- pentru productia vegetala, conversia dureaza aproximativ 2 ani pentru culturile anuale si 3 ani pentru culturile perene, cat si pentru culturile cu grad mare de risc (sfecla rosie, tutun).
- in ceea ce priveste productia animaliera, tranzitia pentru un centru de producere al laptelui este in general de sase luni si pentru un centru de produse din bovine de 12 luni, stiind faptul ca animalele vor fi crescute pe o perioada de ¾ din viata lor pentru a fi vandute in filiera Agriculturii Bio.
- in caz de conversie simultana (conversia tuturor centrelor de productie animaliera si vegetala), perioada de conversie pentru ansamblul de crescatorii, pajisti si/sau culturi folosite pentru alimentatia animalelor este de 1 an.
Activitatile mixte (bio si non-bio) nu pot fi decat temporare in cazul utilizarii unei exploatari pe acelasi loc.
Un plan de conversie al produselor animaliere, care trebuie sa conduca la exploatari, angajeaza in totalitate activitatile lor in productia biologica in sensul ca fiecare sit prezinta o rotatie cel mai tarziu cu o intarziere de 10 ani.

Notificarea
In fiecare an, toti operatorii (producatori, transformatori, importatori) trebuie sa declare activitatea lor bio la Departamentul Directiei Agricole si al Padurilor, completand un formular specific.

Controalele si certificarile
Toti operatorii care produc, pregatesc sau importa produse biologice in vederea comercializarii lor se supun voluntar unui regim de control exercitat de un organism abilitat.
Certificarea, data la terminarea controlului, care atesta modul de productie biologic trebuie respectata. Pentru comercializarea sa, toate produsele rezultate din agricultura biologica trebuie specificate pe certificatul validat anual.