Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Bruna, una dintre cele mai raspandite rase din lume

dr. ing. Cristinel SONEA,
drd. Catalina Georgiana SERBAN


Rasa Bruna se distinge fata de celelalte rase de taurine prin calitatile sale morfoproductive foarte bune si anume prin compozitia chimica a laptelui, avand un raport bine echilibrat intre k-caseina de tip BB si numarul de celule somatice din lapte. De aceea, laptele obtinut de la vacile din rasa Bruna este folosit cu precadere la producerea de branzeturi.

Rasa Bruna este raspandita in intreaga lume si anume: Europa, America, Australia si Africa, existand intr-un numar de aproximativ 10.000.000 de capete.
In Europa, se gaseste cu precadere in Elvetia, Austria, Germania, Italia, unde are si leaganul de formare. Dar are o prezenta semnificativa si in alte tari ca: Spania, Portugalia, Slovacia, Romania, Bulgaria, Croatia, Polonia si in Rusia.
In Franta, o tara cu o mare traditie in ceea ce priveste producerea de branzeturi, rasa Bruna ocupa in controlul oficial al productiei de lapte locul 2, imediat dupa rasa Normanda, dar cu mult inaintea rasei Montbéliarde. In contextul in care in Franta pretul laptelui este stabilit in functie de anumite criterii foarte severe de calitate, se constata ca in anumite situatii laptele provenit de la ferme crescatoare de rasa Bruna este cu 15-16% mai scump decat in fermele care cresc rasa Holstein.
In SUA si in Canada, rasa Bruna s-a folosit la incrucisarea cu rasele locale, formand cateva linii de sange, dar s-a crescut si ca rasa curata. De asemenea, rasa se diferentiaza fata de celelalte rase prin longevitate, productivitate, usurinta la fatare, docilitate. Este recunoscuta si pentru rezistenta la boli si adaptabilitate foarte buna la mediu.

Performantele obtinute la vacile brune pe viata productiva sunt la fel de mari ca la vacile specializate pentru productia de lapte. Bineinteles, productia este corelata cu numarul de lactatii pe viata productiva, care difera foarte mult si de managementul fermei.
Lactatia este mai uniforma, iar afectiuni precum febra laptelui, cetozele si acidozele sa fie mult mai rare decat la alte rase. Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate productiva remarcabila. La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii, precum si conformatia ugerului, care nu este foarte voluminos, are o textura supla, o simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca acesta sa fie mai putin predispus la diverse afectiuni.

Calitatea laptelui obtinut de la rasa Bruna este mai buna, avand o valoare adaugata datorita continutului mare in grasime (4- 4,5%) si de proteina (3,5- 4,8%). De asemenea, calitatea proteinei este una foarte buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalul proteinei din lapte), in special k-caseina. Vacile din rasa Bruna produc un lapte care contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor, mai multa lactoza (zaharul din lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie mai gustos.
Aceste standarde calitative ale laptelui folosit in productia de branzeturi, asociate cu volumul de lapte, fac rasa productiva , cu performante remarcabile si cu adevarat fara rival, dau o combinatie care nu poate fi gasita la nicio alta rasa de lapte din lume.
Cercetarile au demonstrat o incidenta mult mai scazuta a infectiilor ugerului (mamite), prin urmare si numarul de celule somatice este mai scazut cu aproximativ 20% la rasa Bruna comparativ cu alte rase.

Rasa Bruna este cunoscuta pentru capacitatea ei de a-si adapta productia in raport cu hrana disponibila. Aceasta rasa isi poate adapta si optimiza sinteza si mobilizarea rezervelor de grasime in raport cu hrana disponibila. In conditiile cresterii in sistem intensiv, aceasta rasa poate da productii mai mari de 10.000 kg.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!