Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
EuroTier da ora exacta în zootehnie

Targul EuroTier a avut loc în perioada 15-18 noiembrie, la Hanovra. EuroTier se adreseaza în primul rand fermierilor care vor sa faca performanta în afacerea lor. Expozitia faraonica de la Hanovra este o sursa excelenta de informare. Se organizeaza o data la doi ani, împreuna cu EnergyDecentral, o expozitie dedicata tehnologiilor din domeniul resurselor energetice neconventionale.

Editia a 12-a a fost cea mai mare de pana acum, din toate punctele de vedere, crede Corina Mares, director la DLG InterMarketing. Au venit 2.629 de expozanti, din 58 de tari. In primele trei zile au fost 163.000 de vizitatori din 174 de tari, din totalul de 195 de state independente. Au intrat pe portile expozitiei 36.000 de vizitatori straini. Deci, unul din cinci vizitatori era strain. Acest lucru înseamna ca lumea vrea sa se informeze.
Emil Neacsa, managerul fermei zootehnice de la Harman, ce apartine Institutului Cartofului de la Brasov, era extaziat de ce vazuse. Si nu venea pentru prima data. "Avem o ferma de taurine Baltata Romaneasca si una de curci. Ambele apartin statului. Eu ma ocup de ameliorare si de genetica. Hanovra este varful expozitiilor la nivel mondial. Aici poti sa compari performantele din genetica. Uneori ne gandim cate bariere mai putem depasi în fiecare an. Fermierul care nu vine la Hanovra nu exista. Daca nu expui la Hanovra, nu esti. Aici e locul unde se vede progresul cu ochiul liber", spune directorul Neacsa.

E greu de spus ce te poate impresiona mai întai în aceasta aglomerare de tehnologii robotizate. Nu stii la care sa te opresti mai întai: Big Dutchman, cu bucatariile germane pentru porci, sau la Tierwagen, Weda, Klimadan, Hogslat, Gestal, Kuhn, Trioliet, Strautmann, Zunhammer, Fliegl, Joskin...
Hartmann a luat medalie de argint pentru un tocator de paie care se plimba pe deasupra vacilor si lasa un asternut proaspat în fiecare cuseta. Sau poate preferi saltelele produse de Patura, Siepmann, Jourdain. Dar parca la Kraiburg am vazut saltele mai moi si toti crescatorii le probau.

Gainile se întorc la bateriile care le "streseaza"?
Tehnologiile si utilajele pentru cresterea pasarilor se prezinta o data la patru ani la EuroTier.
Anul acesta au fost trei hale dedicate numai tehnologiilor avicole - incubatoare, sisteme de încalzire, de hranire a puilor, instalatii de climatizare, roboti de stivuit oua etc. Printre expozanti am retinut: Potters, Skov, Big Dutchman, VDL Agrotech, Landweco, Sanovo...
Radu Antohe, medic veterinar, a remarcat ca se revine la cresterea gainilor în baterii, fiindca sistemul liber de crestere la sol prezinta riscuri de îmbolnavire. "Fermele de crestere intensiva pun accent tot mai mult pe bunastarea pasarilor. M-a surprins calitatea furajelor, tot mai sofisticate. Am constatat revenirea la tehnologia cresterii pasarilor în baterii, pentru a evita bolile. Se valorifica tot mai mult dejectiile în instalatiile de biogaz tot mai diversificate. Am sesizat o preocupare mai insistenta pentru controlul costurilor. Orice concept de inovare în agricultura se verifica prin profitul din ferma. Trebuie pregatire profesionala permanenta în agricultura, ca sa putem tine pasul cu aceste inovatii din domeniu", spune Radu Antohe.

Genetica de varf si roboti de muls
EuroTier a prezentat în boxe vreo 70 de vaci Holstein, Charolais, Angus, Galloway, vreo 30 de oi Suffolk, Merinos si Dorper. WWS, GGI, CRV si Semex si-au etalat performantele taurilor prin intermediul vacilor expuse.
Tehnologiile de muls predominau: BouMatic, GEA, Lely, Delaval, Galacteea Group... "Am vrut sa intram în contact cu mai multi producatori de utilaje", spune Zoltan Haller, presedintele Asociatiei Baltata Romaneasca tip Simmental de la Brasov. "La echipamente, am vazut tehnologii noi. Le-am fotografiat si le-am postat pe Facebook pentru toti membrii asociatiei noastre. Ii informam astfel în timp real si prin pagina de pe Internet. Am avut o discutie interesanta si cu reprezentantii DLG, pentru ca în 2017 vom participa la Agraria, unde va fi cea mai mare expozitie de zootehnie. In ce priveste genetica, am vazut preturi de 3.000 de euro pentru o vaca la prima lactatie, cu performante apropiate de ceea ce avem si noi. Difera poate sistemul german de crestere fata de al nostru. Pentru ferma mea, as prefera un robot de alaptat vitei, care foloseste lapte proaspat si lapte praf, separat sau combinat. Tehnologia ne uimeste mereu. Trebuie sa spun ca robotii Lely pentru muls raman cei mai buni din lume".
Mircea Dumitru, fermier din Stupini, Brasov, instaleaza roboti Lely în grajdul lui. "Vin de multi ani la Hanovra. Trebuie sa adoptam tehnici cat mai noi si sa avem cat mai putini angajati, ca sa obtinem profituri mai mari. Nemtii au recunoscut ca acesti roboti olandezi sunt cei mai buni. Ofertele de tehnologii noi sunt impresionante. Am 200 de vaci si sper ca în anul 2017 vom instala robotii".

Inovatia este prezenta ca un surub fara sfarsit
Pe 14 noiembrie, a avut loc festivitatea de premiere a celor mai profitabile inovatii. Erau 25 de nominalizari. A fost pentru prima data cand concurentii nu au stiut daca vor primi sau nu medalii.
Se vede, la Hanovra, o permanenta dorinta de a perfectiona lucrurile. Se da multa atentie reglajelor fine privind tot ce înseamna inputuri, pentru controlul cresterii animalelor. Este vorba de sisteme foarte flexibile si sensibile de evaluare a produsului final.

Taxi pentru lapte
Am mai vazut un sistem de evaluare a calitatii apei potabile, cu mentinerea constanta a temperaturii.
Remarcabil este si sistemul de transport al laptelui, supranumit "taxi de lapte", pentru alaptarea viteilor. Evalueaza permanent consumul pentru fiecare vitel.
Cu medalie de aur a fost rasplatit si dispozitivul de reglare a consumurilor vitelului: cantitatea de apa bauta, intervalul orar, cantitatea de furaj consumat, timpul de rumegare, cu sistem de masurare a miscarilor, pentru a stabili starea de sanatate a fiecarui vitel. Viteiii nu erau înca monitorizati suficient, comparativ cu vacile.

Aducem cererea fata în fata cu oferta
"Marea noastra provocare este sa atragem vizitatori specializati", spune Corina Mares. "Aducem astfel, fata în fata, cererea cu oferta, pentru a face transfer de cunostinte, de inovatii, în beneficiul fermierilor. Firme din Germania, Austria si din Olanda au luat medalii de aur. A existat o comisie internationala pentru acordarea medaliilor".
DLG are peste 27.000 de membri în toata lumea. A fost înfiintata în anul 1885, de catre Max Heim, un inginer care era si scriitor, si pictor. Criteriile de functionare au ramas aceleasi pana astazi. Deci, precizia inginereasca si un gust artistic rafinat se îmbina în acest targ.
Romania face pasi timizi, dar lucrurile se afla pe un trend bun. "Avem intentia ca, peste un an, sa organizam un pavilion oficial pentru producatori din Romania în domeniul masinilor agricole. Pasi s-au facut în aceasta directie. Anul trecut,
ne-am aflat pe locul 10 la Agritehnica, ca numar de vizitatori din tara noastra. Exista un interes tot mai mare.

In februarie 2017, DLG va organiza o conferinta despre agricultura anilor 2030.
"Noi ne vom concentra mai mult pe cele doua evenimente pe care le organizam în mod traditional: Agraria, la Cluj si Agriplanta, la Fundulea, în judetul Calarasi, pentru a crea mai mult continut. Tot mai multi expozanti doresc discutii tehnice, vor sa comunice mai mult. Vom stabili tematici pe grupe. Agraria îsi propune sa dezvolte partea de zootehnie, care va fi mai bine reprezentata. Vom veni cu un nou concept, adica nu vom prezenta doar animale, ci vom si vom discuta despre ele. Vom adapta ce a fost la EuroTier în Germania la Agraria. Vom prezenta rase romanesti. Unele asociatii de crescatori au venit cu propuneri concrete. Vom aduce acolo si procesatori si publicul va manca produse locale. Vom lega industria alimentara cu tot fluxul. Vom încerca sa aducem fermieri straini pentru schimb de experienta", spune Corina Mares.

Viorel PATRICHI

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!