Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Proiecte de legi propuse de PSD

Patru proiecte de legi au fost pregatite de parlamentarii PSD pentru începutul sesiunii de toamna. Ele vizeaza lipsa fortei de munca, sustinerea fermelor de reproductie la porci si pasari sau ajutor financiar pentru anumite sectoare.

Programul pentru angajarea tinerilor în agricultura

Unul dintre proiectele de lege propuse de PSD recomanda ca angajatorul sa fie scutit de la plata tuturor obligatiilor catre stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale daca angajeaza minimum 3 tineri cu varsta sub 40 de ani, pentru o perioada de cel putin 1 an. Angajatii trebuie sa aiba contract de munca pe perioada nedeterminata.
Initiatorii spera la o crestere cu 8,21% a fortei de munca în agricultura, respectiv cu 8.000 de angajati cu varsta sub 40 ani. Astazi sunt angajati în societatile agricol cu un ritm de 2.000 de persoane pe an. S-au luat în calcul nu numai efectul direct, ci si consecintele pe orizontala, deoarece tinerii se vor instala la sat, vor întemeia familii în zona rurala, vor consuma veniturile în mediul economic local.
Impactul bugetar al acestui program este de circa 25 milioane de euro anual. Sursa de finantare va fi bugetul de stat, iar programul va fi derulat pe perioada 2017-2020.
Unul dintre factorii care face ca Romania sa aiba un randament scazut al productiei agricole îl constituie criza fortei de munca din agricultura. Potrivit Eurostat, dintre statele membre ale UE, Polonia are cea mai mare forta de munca angajata în sectorul agricol, 1,9 milioane de persoane. Romania ocupa locul al doilea, cu 1,6 milioane de persoane. In tara noastra, ponderea membrilor de familie ai proprietarului care lucreaza la ferma este peste media europeana, ajungand la 88,7%.
Totusi, 85% din totalul fortei de munca din agricultura este nesalariata, oamenii lucrand pe propriile exploatatii de subzistenta. In alte tari din UE, ponderea lucratorilor nesalariati din sectorul agricol este mult mai redusa (Spania - 50%, Franta ? 63,1%, Germania ? 55,8%).
O alta problema a sectorului agricol romanesc din perspectiva resurselor umane o reprezinta faptul ca nu exista un statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are implicatii pe plan fiscal, al asigurarilor sociale si asistentei de sanatate.
Confruntat cu o rata a saraciei deosebit de ridicata, de 54%, mediul rural nu detine elementele de atractivitate necesare pentru mentinerea tinerilor la sat, iar presiunea fiscala asupra angajatorilor nu permite acestora stabilirea unor relatii de munca corecte, care sa diminueze efectele lipsei de forta de munca tinere în mediul rural.
Institutul National de Statistica spune ca, dintr-un total de 3.859.043 de exploatatii agricole, doar 30.698 au personalitate juridica. Dintre ele, 5,21 sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale si întreprinderi familiale.
Efectul resimtit de aceste cauze este acela ca riscam sa mentinem o agricultura de subzistenta si de semisubzistenta în zona rurala cu efect asupra mentinerii gradului de saracie si a migratiei fortei de munca.

Program multianual de sustinere a produselor deficitare

Parlamentarii PSD au creionat si un program de sprijin pentru produsele agroalimentare deficitare, care necesita sprijin financiar pentru a asigura necesarul de consum din productia interna. Potrivit proiectului de lege, aceste produse sunt: carnea de porc, tomatele, ceapa, usturoiul, pestele, carnea de taurine si carnea de ovine. Programul va fi derulat între 2017-2025.
Schema propusa de parlamentari presupune acordarea de ajutoare astfel: 2017- tomate si suin; 2018 - fasole boabe si peste; 2019 - carne pasare; 2020 - carne bovine.
Anual, pana la data de 30 octombrie, prin hotarare a Guvernului, se stabilesc produsele deficitare care vor beneficia de schema de finantare începand cu 1 ianuarie anul urmator.
Schema de sprijin se acorda pentru fiecare produs deficitar pana la sfarsitul perioadei programate, respectiv 31 decembrie 2025.
"Producatorii agricoli înregistreaza pierderi de venit considerabile din cauza contextului global nefavorabil, în ceea ce priveste dezechilibrarea raportului dintre cerere si oferta. Instituirea embargoului de catre Federatia Rusa, în vara anului 2014, a afectat în mod indirect producatorii romani din cauza surplusului de produse existent pe piata UE. Ca urmare, scaderi severe ale preturilor au fost înregistrate chiar si în perioade în care acestea ating în mod normal varful de sezon."
Astfel, în sectorul legumicol, se propune acordarea unor ajutoare de minimis /ajutoare de stat pentru o parte din costurile de productie pentru ca aceste produse sa devina atractive pentru producatori. In sectorul cresterii porcinelor, taurinelor pentru carne, ovinelor pentru carne si pestelui, se propune acordarea unor ajutoare de stat care sa acopere investitiile noi în spatii destinate reproductiei, precum si prima populare a acestora.

Programul de sustinere a crescatorilor de suine pentru activitatea de reproductie

În prezent, importul de carne de porc acopera 35% din consumul intern. Daca se tine cont si de numarul purceilor importati, peste 50% din consumul intern se acopera din importuri.
Parlamentarii care au initiat proiectul de lege considera ca, prin acordarea ajutoarelor de stat pentru investitii în locuri în ferme de reproductie, inclusiv pentru prima populare, se va eficientiza activitatea acestui sector.
Acest program de stimulare a sectorului de crestere a porcilor antreneaza o cerere mai mare de porumb si orz, precum si de oleaginoase. Bineînteles, acordarea de ajutoare va duce la îmbunatatirea balantei comerciale prin reducerea importului de carne de porc.
Ajutorul de stat se acorda pentru 4.000 de locuri în fermele de reproductie. Proiectul stabileste clar ca beneficiarii programului nu pot accesa simultan sprijin si prin PNDR 2020 pentru masurile reglementate de aceasta lege.
Cheltuielile eligibile sunt: constructia locurilor de cazare; achizitionarea (inclusiv prin leasing) de utilaje si echipamente pentru furajare si adapare, microclimat, evacuarea si tratarea dejectiilor, inclusiv costurile generale legate în mod direct de aceste cheltuieli; costuri cu serviciile, respectiv elaborare studii de fezabilitate, studii de mediu, proiecte de constructie, servicii de arhitectura si consultanta; achizitia sau productia de animale de reproductie pentru prima populare.
Nivelul ajutorului de stat este cuprins între 40% si 90% din costul standard/loc de cazare. Termenul maxim de realizare a investitiilor este de 1 an si 6 luni de la încasarea avansului, cu posibilitatea de prelungire cu maxim 6 luni.
Beneficiarii care au realizat investitii prin program sunt conditionati sa desfasoare activitate de reproductie în sectorul suinelor pe o perioada de minimum 10 ani de la finalizarea investitiei. Valoarea totala a ajutorului de stat este de 360 milioane euro si se asigura de la bugetul de stat. Durata programului este 2017-2020.
Nivelul ajutorului poate fi majorat cu cate 20 de puncte procentuale din costul standard, fara a depasi 90 de puncte, pentru tinerii fermieri sau fermierii care
s-au instalat în cei cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere, pentru investitiile care se realizeaza în zone care se confrunta cu constrangeri naturale si pentru cooperative.

Programul de sustinere pentru activitatea de reproductie, incubatie si cresterea pasarilor

In anul 2016, productia industriala de carne în viu a fost de 469 mii tone; productia de carne echivalent carcasa - 366 mii tone; productia de oua consum - 1487 mil.; productia industriala de oua de incubatie - 210 mil.
Tot în anul 2016, importul carne si preparate din carne de pasare s-a ridicat la 150 mii tone; importul de oua consum - 138 mil. ; importul de oua de incubatie 47 mil. Reiese ca pentru consumul intern de carne de pasare importul acopera 34% din necesar, iar pentru consumul intern de oua importul acopera 9,2%. Pentru necesarul anual de oua de incubatie importul acopera 22,4%.
Sectorul avicol înregistreaza pierderi de venit considerabile din cauza dezechilibrarii raportului dintre cerere si oferta.
Avand în vedere cifrele, parlamentarii s-au gandit sa faca un program prin care se urmareste atat mentinerea efectivelor de pasari, cat si eficientizarea sectorului de crestere a pasarilor.
Costurile standard pentru investitii privind marirea capacitatii de incubatie sau de cazare în ferme de reproductie sau de crestere existente urmeaza sa fie calculate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rurala, a caror valoare se stabileste în Normele metodologice de aplicare a legii.
Nivelul ajutorului de stat este cuprins între 40% si 90% din costul standard/loc de cazare.
Termenul maxim de realizare a investitiilor este de 1 an si 6 luni de la încasarea avansului, cu posibilitatea de prelungire cu maxim 6 luni.
Conditia este ca beneficiarii care au realizat investitii prin program sa desfasoare activitate de reproductie în sectorul avicol timp de minimum 10 ani de la finalizarea investitiei. Valoarea totala a ajutorului este de 300 milioane de euro, care se asigura de la bugetul de stat. Durata desfasurarii programului este 2018-2020.
Cheltuielile eligibile sunt: constructia statiilor de incubatie, a fermelor de reproductie sau de crestere noi; achizitionarea sau achizitionarea prin leasing de utilaje si echipamente, respectiv echipamentele pentru furajare si adapare, microclimat, evacuarea si tratarea dejectiilor, inclusiv costurile generale legate în mod direct de aceste cheltuieli, costuri cu serviciile, respectiv elaborare studii de fezabilitate, studii de mediu, proiecte de constructie, servicii de arhitectura si consultanta; achizitia sau productia de animale de reproductie pentru prima populare.
Ajutorul se acorda pentru gaini de reproductie, cocosi de reproductie, puicute/cocosi de reproductie, pui de carne, gaini ouatoare, pui de curca, curci si
curcani de reproductie, gaste si gascani de reproductie, pui de gasca, rate si ratoi de reproductie, pui de rata.

Alina BARDAS

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!