Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti.

Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin.

"Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate".
Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva.
Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani?
În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.
Este un efort, nu este nici gratis, dar în cativa ani se poate forma o baza serioasa de angajati care sa cunoasca ceva mai multe despre agricultura decat i-ar învata doar scoala.
"Daca sunt 3.000 de fermieri profesionisti în Romania si aproape 200-300 de firme de inputuri si fiecare ia cate unul, doi sau trei stagiari în fiecare an, am putea aduce între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii.
E importat de înteles ca principalii nostri concurenti în a atrage acesti tineri sunt firmele de call center si fermele din strainatate în care lucreaza în joburi cu zero valoare adaugata. Acolo stagiarul nu castiga la finalul programului, cu toate cheltuielile, la fel de mult cat poate castiga stand acasa si nu va învata nimic fiindca vorbim de munci necalificate".
Practica internship-ului este folosita de peste 10 ani în Romania si, daca pe vremuri studentii erau reticenti pentru ca nu stiau ce înseamna, în ultimii ani vin cu CV-urile pregatite sa-si cunoasca potentialii angajatori care îi cauta în universitati. Constantin a selectat si integrat studenti pe piata muncii, în firme de agribusiness. "Am avut o sefa de promotie pe care am luat-o în stagiu si care raspundea la telefon la o firma de pizza, pentru ca nimeni nu îi daduse sansa sa se insereze profesional".
Ideal ar fi sa se recruteze tineri aflati în clasa a XI-a la liceele cu învatamant dual sau la cele agricole sau studenti în anul trei de facultate. "Nu sunt partizanul studentilor care lucreaza part-time în timpul studiilor pentru ca asta îi defocuseaza, îi lipseste de posibilitatea sa se concentreze. Pentru mine, vacantele sunt optime si în special vacantele de vara, cand, timp de aproape patru luni, pot sa-si faca si o experienta, dar si niste bani pentru a se sustine în anul urmator".
Cum în Romania nu este aplicabila conventia de stagiu tripartita între universitate, stagiar si angajator si cum ea nu permite remunerarea tanarului si se poate derula doar în timpul cursurilor, Constantin recomanda contractul de munca pe perioada determinata, pe perioada vacantelor. Contractele se pot încheia succesiv, pentru 3 sau 6 luni.
E bine ca tinerii sa stie de la început daca exista si o oportunitate de angajare definitiva sau nu, la finalul stagiilor. Dar, daca în cele din urma nu raman în ferma, din decizia angajatorului sau pentru ca asa vor ei, oricum tinerii acumuleaza experienta, iar fermierii îsi formeaza astfel o baza de candidati pe piata muncii.
"Sfatuiesc companiile si fermierii sa nu ia stagiari doar pentru ca au nevoie de angajati. Daca ar recruta 2-3 stagiari în fiecare an, baza de candidati si de profesionisti cu prima experienta s-ar largi. Ar fi un fel de practica generalizata. Dupa trei stagii, tinerii au un fundament, au vazut o ferma mare, poate cateva firme de inputuri, deja stiu sa se descurce".
Florin Constantin spune ca în Franta, la finalul unei facultati cu profil tehnic, un tanar are în jur de un an de practica. Sunt trei stagii în care capata experienta: unul într-o ferma, în anul întai, cand îsi da seama daca îi place sa lucreze efectiv în agricultura. Urmeaza apoi un stagiu de specializare. Iar în anul trei face un al treilea stagiu de practica, la nivel international, cand lucreaza în alta tara. Cu o practica de un an de zile si cu deschiderea data de o experienta în afara tarii, la finalul facultatii, tinerii sunt deja bine pregatiti sa înceapa un job.
Pana cand un astfel de sistem ar putea exista si la noi, ramane ca practica sa fie facuta la locul de munca. Exista deja o metodologie de selectie si de integrare a tinerilor la job, folosita de firmele de inputuri, si ea poate fi utilizata la fel de bine si pentru selectia stagiarilor pentru ferme, spune Florin Constantin.

a consemnat
Veronica HUZA