Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Fertilizarea si controlul buruienilor la porumb

Horia-Victor HALMAJAN

Spre deosebire de alti ani, in care ingrasamintele chimice erau prohibitive, anul acesta, datorita unor preturi favorabile, putem spera la productii mari si mai profitabile. Multi fermieri au posibilitatea sa fertilizeze. In afara de marimea dozelor, conteaza momentul aplicarii ingrasamintelor.

Alexandru Gheorghe (Ciulnita, judetul Ialomita), fertilizeaza porumbul in stil american! Deoarece nu s-au observat diferente de productie semnificative pe solurile fertile, intre epocile de fertilizare cu azot, majoritatea fermierilor americani aplica intreaga cantitate de ingrasaminte cu putin timp inainte de semanat.

Prin doua treceri, Alexandru Gheorghe a aplicat atat ingrasamintele binare (100-150 kg/ha cu compozitia 18/46/ 0), cat si azotul (250-300 kg de uree/ha). Cu exceptia potasiului, pe care nu-l aplica, Alexandru Gheorghe foloseste aceleasi doze de azot si fosfor ca si fermierii americani din partea de vest a Cordonului Porumbului. Drept urmare, in anii favorabili, si productiile sunt comparabile (11 t/ha, productia medie in 2010). Aceasta este o varianta tehnologica ce necesita mai mult timp in perioada semanatului, dar simplifica controlul buruienilor. Nemaiavand nevoie de fertilizarea faziala, facuta odata cu prasitul, foloseste numai erbicide aplicate in postemergenta.
Pentru 10-14 t/ha, Mihai Budai (Diosig, judetul Bihor) foloseste o tehnologie proprie: Odata cu semanatul, la 10-12 cm adancime, aplica in zona randului de seminte cca 250 kg ingrasaminte starter, cu mult fosfor, de tipul 10/30/0. In vegetatie, la prima prasila (2-4 frunze), fertilizeaza cu 150 kg azotat de amoniu, iar la a doua prasila (7-8 frunze), foloseste 150 kg uree.

In anii ploiosi, cum a fost 2010, foloseste pe 25-30% din suprafata un erbicid preemergent, de top, cum ar fi Adengo. Cand sunt sole infestate cu costrei din rizomi, foloseste pachetul Rekord (Kelvin Top, in doze mari, de 1,4-1,5 l/ha) si Cambio, impotriva dicotilelor. Cand costreiul provine din seminte, foloseste Stellar, un erbicid pe care-l apreciaza in mod deosebit, cu perioada de aplicare intre 3-6 frunze.

Dan Herteg (Semlac, judetul Arad), este adeptul fertilizarii starter; a aplicat in acest an 200 kg de ingrasaminte complexe 27/13,5/0, odata cu semanatul. Plasarea ingrasamintelor langa boabele de porumb mareste considerabil eficienta fertilizarii, astfel incat, de regula, productia de porumb depaseste 8 t/ha chiar daca dozele de ingrasaminte nu sunt mari.

Cand porumbul are 5 frunze, aplica un amestec de erbicide format din nicosulfuron 1 l/ha, impreuna cu Mustang 0,4 l/ha.
La doua saptamani de la erbicidare, odata cu prasila, fertilizeaza cu 160 kg de azotat de amoniu. Prasitul il efectueaza in 5-6 zile si il termina inainte ca porumbul sa formeze a zecea frunza.

Aurel Placinschi (Tiganasi, judetul Iasi) aplica ingrasamintele in toate etapele recomandate: in toamna (fertilizarea de baza), inainte de semanat, la semanat cu semanatoarea echipata cu module pentru fertilizare sau odata cu prasilele (pe 10% din suprafata). Deoarece exista diferente destul de mari intre sole, tehnologiile sunt adaptate pentru fiecare parcela. De aceea, si controlul buruienilor se face dupa necesitati: de la o singura aplicare preemergenta, la erbicidari in postemrgenta, insotite de prasile.

Ion Ionita (Roata, judetul Giurgiu) foloseste o tehnologie specifica sistemului de lucrari minime (fara aratura), care ii asigura productii de 7-8 tone/ha in anii favorabili. Fertilizeaza numai la semanat, incorporand intreaga cantitate de ingrasaminte (150 kg uree in amestec cu 200 kg ingrasaminte complexe de tipul 20/20/0), langa rand. La cateva zile de la semanat, a erbicidat cu glifosat.

In vegetatie, foloseste Equip sau un erbicid pe baza de nicosulfuron, impotriva costreiului si a celorlalte monocotile. Cand este cazul, utilizeaza si erbicide impotriva dicotilelor.
Trebuie remarcat si efectul mulciului (mai ales cel de porumb), in reducerea imburuienarii.



Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.