Nr. 43
12 noiembrie 2014
Fertilizarea si controlul buruienilor la porumb

Horia-Victor HALMAJAN

Spre deosebire de alti ani, in care ingrasamintele chimice erau prohibitive, anul acesta, datorita unor preturi favorabile, putem spera la productii mari si mai profitabile. Multi fermieri au posibilitatea sa fertilizeze. In afara de marimea dozelor, conteaza momentul aplicarii ingrasamintelor.

Alexandru Gheorghe (Ciulnita, judetul Ialomita), fertilizeaza porumbul in stil american! Deoarece nu s-au observat diferente de productie semnificative pe solurile fertile, intre epocile de fertilizare cu azot, majoritatea fermierilor americani aplica intreaga cantitate de ingrasaminte cu putin timp inainte de semanat.

Prin doua treceri, Alexandru Gheorghe a aplicat atat ingrasamintele binare (100-150 kg/ha cu compozitia 18/46/ 0), cat si azotul (250-300 kg de uree/ha). Cu exceptia potasiului, pe care nu-l aplica, Alexandru Gheorghe foloseste aceleasi doze de azot si fosfor ca si fermierii americani din partea de vest a Cordonului Porumbului. Drept urmare, in anii favorabili, si productiile sunt comparabile (11 t/ha, productia medie in 2010). Aceasta este o varianta tehnologica ce necesita mai mult timp in perioada semanatului, dar simplifica controlul buruienilor. Nemaiavand nevoie de fertilizarea faziala, facuta odata cu prasitul, foloseste numai erbicide aplicate in postemergenta.
Pentru 10-14 t/ha, Mihai Budai (Diosig, judetul Bihor) foloseste o tehnologie proprie: Odata cu semanatul, la 10-12 cm adancime, aplica in zona randului de seminte cca 250 kg ingrasaminte starter, cu mult fosfor, de tipul 10/30/0. In vegetatie, la prima prasila (2-4 frunze), fertilizeaza cu 150 kg azotat de amoniu, iar la a doua prasila (7-8 frunze), foloseste 150 kg uree.

In anii ploiosi, cum a fost 2010, foloseste pe 25-30% din suprafata un erbicid preemergent, de top, cum ar fi Adengo. Cand sunt sole infestate cu costrei din rizomi, foloseste pachetul Rekord (Kelvin Top, in doze mari, de 1,4-1,5 l/ha) si Cambio, impotriva dicotilelor. Cand costreiul provine din seminte, foloseste Stellar, un erbicid pe care-l apreciaza in mod deosebit, cu perioada de aplicare intre 3-6 frunze.

Dan Herteg (Semlac, judetul Arad), este adeptul fertilizarii starter; a aplicat in acest an 200 kg de ingrasaminte complexe 27/13,5/0, odata cu semanatul. Plasarea ingrasamintelor langa boabele de porumb mareste considerabil eficienta fertilizarii, astfel incat, de regula, productia de porumb depaseste 8 t/ha chiar daca dozele de ingrasaminte nu sunt mari.

Cand porumbul are 5 frunze, aplica un amestec de erbicide format din nicosulfuron 1 l/ha, impreuna cu Mustang 0,4 l/ha.
La doua saptamani de la erbicidare, odata cu prasila, fertilizeaza cu 160 kg de azotat de amoniu. Prasitul il efectueaza in 5-6 zile si il termina inainte ca porumbul sa formeze a zecea frunza.

Aurel Placinschi (Tiganasi, judetul Iasi) aplica ingrasamintele in toate etapele recomandate: in toamna (fertilizarea de baza), inainte de semanat, la semanat cu semanatoarea echipata cu module pentru fertilizare sau odata cu prasilele (pe 10% din suprafata). Deoarece exista diferente destul de mari intre sole, tehnologiile sunt adaptate pentru fiecare parcela. De aceea, si controlul buruienilor se face dupa necesitati: de la o singura aplicare preemergenta, la erbicidari in postemrgenta, insotite de prasile.

Ion Ionita (Roata, judetul Giurgiu) foloseste o tehnologie specifica sistemului de lucrari minime (fara aratura), care ii asigura productii de 7-8 tone/ha in anii favorabili. Fertilizeaza numai la semanat, incorporand intreaga cantitate de ingrasaminte (150 kg uree in amestec cu 200 kg ingrasaminte complexe de tipul 20/20/0), langa rand. La cateva zile de la semanat, a erbicidat cu glifosat.

In vegetatie, foloseste Equip sau un erbicid pe baza de nicosulfuron, impotriva costreiului si a celorlalte monocotile. Cand este cazul, utilizeaza si erbicide impotriva dicotilelor.
Trebuie remarcat si efectul mulciului (mai ales cel de porumb), in reducerea imburuienarii.



Citeste si:


Fost si viitor ministru
In perioada aceasta, toata lumea vorbeste despre alegerile prezidentiale. Mai mult despre oameni si mai putin despre programele politice ale candidatilor. In ceea ce priveste agricultura, din pacate, doar trei candidati au prins īn programul lor politic si cate ceva despre agricultura: Victor Ponta, Klaus Iohannis si Elena Udrea. Restul candidatilor cred ca nici nu stiau de ce vor sa ajunga la Cotroceni. Probabil, doar ca sa-si treaca īn CV ca au fost candidati la Presedintie. Nici programe nu au avut, nici nimic nu ne-au spus. Sunt naivi cei care īsi īnchipuie ca, neavand un partid īn spate, nefiind cunoscuti, pot peste noapte sa devina presedintele Romaniei. Fiecare din cei trei candidati nominalizati mai sus a avut un program politic facut de staff-ul de campanie. Din pacate, īn ceea ce priveste programul lor pe agricultura, nu pot sa evidentiez mare lucru, cu exceptia programului Elenei Udrea. Poate este incorect din partea mea sa spun asta, avand īn vedere ca eu m-am ocupat de programul pe agricultura al Partidului Miscarea Populara, dar asta este realitatea. In programul pe agricultura al Elenei Udrea au fost lucruri pe care le-am propus din experienta. Au fost lucruri importante pentru toti fermierii, nu cu dedicatie spre un anumit domeniu sau o anumita directie. Foarte importanta ar fi reducerea TVA-ului, un alt sistem de fiscalitate pentru agricultura, prin aplicarea modelului italian.