Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Zilele campului la Dulcesti, Neamt, cu Almos si BASF

In comuna Dulcesti, judetul Neamt, companiile Almos si BASF au organizat Zilele Campului, eveniment ajuns la a treia editie. Au fost prezentate solutii tehnologice pentru o agricultura de inalta performanta. Au fost prezentate culturi de griu, orz, rapita si triticale, tehnologii de fertilizare si erbicidare, precum si utilaje agricole care au lucrat efectiv in cimp, in fata participantilor.

La manifestare a tinut sa fie prezent Alfons Mosel, finantatorul grupului de firme Almos, din Gemania. Dintre invitati, mentionam pe Adrian Radulescu, secretar de stat, Vasile Sendrea, subprefect de Neamt, Liviu Bumbu, directorul Directiei pentru Agricultura Neamt, fermieri si studenti ai USAM Iasi.

Ing. Alexu Molodoi, director tehnic Almos Agrorom:
Agricultura este o meserie pe care nu o practici de azi pe maine. Ea implica multa perseverenta si trebuie facuta cu profesionalism.
Noi avem o colectie de 65 de soiuri de cereale paioase si 45 de hibrizi si soiuri de rapita. Vrem sa demonstram in fata partenerilor nostri ca tot ce vedeti aici, seminte de mare productivitate si tehnologii performante de protectie a plantelor, conduc la o agricultura profitabila. Conform statisticilor, Regiunea Nord-Est este slab dezvoltata. Cu toate acestea, judetul Neamt are un relief variat si soluri bogate in humus. Daca te poarta gandul peste un an, seamana un ogor. Daca te poarta gandul peste zece ani, sadeste un pom. Daca te poarta gandul peste 100 de ani, educa oamenii. Semanand ogorul, vei avea o recolta. Sadind un pom, vei recolta de zece ori. Educand oamenii, vei recolta de o suta de ori.

Wolfgang Kruger, administrator al grupului de firme Almos:
In zilele noastre exista doua niveluri de practicare a agriculturii: nivelul biologic si cel intensiv. Noi am ales sa mergem pe agricultura intensiva. Pentru asta, e nevoie de capital. Dar banii trebuie folositi in mod rezonabil. Eficienta capitalului este data de productia obtinuta.
Grupul de firme Almos exploateaza 7.000 de hectare in Neamt, pe raza mai multor comune din zona Romanului. Am inceput cu foarte multe parcele, pe care, in ultimii ani, am reusit sa le comasam. Stadiul la care am ajuns astazi este cat se poate de multumitor. Avem sole care au 300 de hectare, unde putem folosi utilaje cu o latime mare de lucru, pe care le puteti vedea astazi.
In conditii climatice foarte dificile, am reusit sa infiintam aceste 20 de loturi demonstrative, impreuna cu BASF.
Anul acesta am introdus un nou sistem de fertilizare, profitand de faptul ca la Savinesti se produce ingrasamant lichid. Am incercat fertilizarea cu ingrasaminte lichide inca de anul trecut si ne-am convins ca este o solutie foarte buna, actioneaza mai rapid si are un pret foarte bun. De aceea, am trecut la aplicarea in totalitate a ingrasamantului lichid. Pentru a putea folosi ingrasamantul lichid, trebuie sa ai echipamentele adecvate, mijloace de transport, spatii de depozitare. Ne-am orientat spre utilaje cu care sa realizam, concomitent, fertilizarea si aplicarea tratamentelor impotriva bolilor si a daunatorilor.

Radu Teodor, reprezentantul BASF:
Grupul de firme ALMOS este un colaborator mai vechi al BASF si ma bucur sa observ ca a treia editie este mult mai reusita si mai plina de surprize decat cele precedente. Cei care au vizitat loturile demonstrative au avut ce vedea, atat la grau, cat si la rapita. Atat ca dimensiune, cat si ca realizari, editia din acest an a fost mult mai bine gandita.
Noi am venit aici cu trei variante de tratament pentru cultura graului, cu produse clasice, dar si cu tehnologii pentru cultura de rapita.
Multumesc domnului Wolfgang Kruger si colectivului condus de domnul Alex Molodoi, care a demonstrat ca agricultura de calitate nu se poate face decat cu utilaje si substante de inalta performanta.

Leonard Vasile, reprezentantul companiei DuPont:
Suntem prezenti pentru a doua oara la acest eveniment. Pot aprecia ca organizarea a fost foarte buna, iar participantii si-au organizat foarte bine loturile experimentale. Parcul de masini si utilaje agricole a fost, la randul sau, foarte bogat, asa ca vizitatorii au avut ce vedea. Oferta cu care am venit aici a constat in seminte pentru cultura de floarea-soarelui, precum si in diferite tipuri de fungicide.
Fermierii nemteni practica o agricultura de inalta calitate, si am observat ca sunt interesati de produse de inalta calitate, care sa le sporeasca productivitatea. Tin sa ii multumesc domnului inginer Molodoi pentru invitatia pe care ne-a facut-o.

Ionut Murariu, reprezentant BISO Romania:
Participam a doua oara la manifestarile grupului de firme ALMOS. Organizarea a fost si de aceasta data de exceptie.
Oferta noastra este axata in principal pe utilaje agricole, discuri, remorci si pluguri, iar la editia din acest an, la stand, am avut oferte speciale la unele modele de tractoare, pluguri si combinatoare.


Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt īn joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua īntre cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai īntai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, īn consiliile de administratie. Ori, avem īn Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam īn iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat īntr-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat īn ultimii 10-15 ani. Acestea au, īntr-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai īn judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor īndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi īn continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani īncoace.