Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
Zilele campului la Dulcesti, Neamt, cu Almos si BASF

In comuna Dulcesti, judetul Neamt, companiile Almos si BASF au organizat Zilele Campului, eveniment ajuns la a treia editie. Au fost prezentate solutii tehnologice pentru o agricultura de inalta performanta. Au fost prezentate culturi de griu, orz, rapita si triticale, tehnologii de fertilizare si erbicidare, precum si utilaje agricole care au lucrat efectiv in cimp, in fata participantilor.

La manifestare a tinut sa fie prezent Alfons Mosel, finantatorul grupului de firme Almos, din Gemania. Dintre invitati, mentionam pe Adrian Radulescu, secretar de stat, Vasile Sendrea, subprefect de Neamt, Liviu Bumbu, directorul Directiei pentru Agricultura Neamt, fermieri si studenti ai USAM Iasi.

Ing. Alexu Molodoi, director tehnic Almos Agrorom:
Agricultura este o meserie pe care nu o practici de azi pe maine. Ea implica multa perseverenta si trebuie facuta cu profesionalism.
Noi avem o colectie de 65 de soiuri de cereale paioase si 45 de hibrizi si soiuri de rapita. Vrem sa demonstram in fata partenerilor nostri ca tot ce vedeti aici, seminte de mare productivitate si tehnologii performante de protectie a plantelor, conduc la o agricultura profitabila. Conform statisticilor, Regiunea Nord-Est este slab dezvoltata. Cu toate acestea, judetul Neamt are un relief variat si soluri bogate in humus. Daca te poarta gandul peste un an, seamana un ogor. Daca te poarta gandul peste zece ani, sadeste un pom. Daca te poarta gandul peste 100 de ani, educa oamenii. Semanand ogorul, vei avea o recolta. Sadind un pom, vei recolta de zece ori. Educand oamenii, vei recolta de o suta de ori.

Wolfgang Kruger, administrator al grupului de firme Almos:
In zilele noastre exista doua niveluri de practicare a agriculturii: nivelul biologic si cel intensiv. Noi am ales sa mergem pe agricultura intensiva. Pentru asta, e nevoie de capital. Dar banii trebuie folositi in mod rezonabil. Eficienta capitalului este data de productia obtinuta.
Grupul de firme Almos exploateaza 7.000 de hectare in Neamt, pe raza mai multor comune din zona Romanului. Am inceput cu foarte multe parcele, pe care, in ultimii ani, am reusit sa le comasam. Stadiul la care am ajuns astazi este cat se poate de multumitor. Avem sole care au 300 de hectare, unde putem folosi utilaje cu o latime mare de lucru, pe care le puteti vedea astazi.
In conditii climatice foarte dificile, am reusit sa infiintam aceste 20 de loturi demonstrative, impreuna cu BASF.
Anul acesta am introdus un nou sistem de fertilizare, profitand de faptul ca la Savinesti se produce ingrasamant lichid. Am incercat fertilizarea cu ingrasaminte lichide inca de anul trecut si ne-am convins ca este o solutie foarte buna, actioneaza mai rapid si are un pret foarte bun. De aceea, am trecut la aplicarea in totalitate a ingrasamantului lichid. Pentru a putea folosi ingrasamantul lichid, trebuie sa ai echipamentele adecvate, mijloace de transport, spatii de depozitare. Ne-am orientat spre utilaje cu care sa realizam, concomitent, fertilizarea si aplicarea tratamentelor impotriva bolilor si a daunatorilor.

Radu Teodor, reprezentantul BASF:
Grupul de firme ALMOS este un colaborator mai vechi al BASF si ma bucur sa observ ca a treia editie este mult mai reusita si mai plina de surprize decat cele precedente. Cei care au vizitat loturile demonstrative au avut ce vedea, atat la grau, cat si la rapita. Atat ca dimensiune, cat si ca realizari, editia din acest an a fost mult mai bine gandita.
Noi am venit aici cu trei variante de tratament pentru cultura graului, cu produse clasice, dar si cu tehnologii pentru cultura de rapita.
Multumesc domnului Wolfgang Kruger si colectivului condus de domnul Alex Molodoi, care a demonstrat ca agricultura de calitate nu se poate face decat cu utilaje si substante de inalta performanta.

Leonard Vasile, reprezentantul companiei DuPont:
Suntem prezenti pentru a doua oara la acest eveniment. Pot aprecia ca organizarea a fost foarte buna, iar participantii si-au organizat foarte bine loturile experimentale. Parcul de masini si utilaje agricole a fost, la randul sau, foarte bogat, asa ca vizitatorii au avut ce vedea. Oferta cu care am venit aici a constat in seminte pentru cultura de floarea-soarelui, precum si in diferite tipuri de fungicide.
Fermierii nemteni practica o agricultura de inalta calitate, si am observat ca sunt interesati de produse de inalta calitate, care sa le sporeasca productivitatea. Tin sa ii multumesc domnului inginer Molodoi pentru invitatia pe care ne-a facut-o.

Ionut Murariu, reprezentant BISO Romania:
Participam a doua oara la manifestarile grupului de firme ALMOS. Organizarea a fost si de aceasta data de exceptie.
Oferta noastra este axata in principal pe utilaje agricole, discuri, remorci si pluguri, iar la editia din acest an, la stand, am avut oferte speciale la unele modele de tractoare, pluguri si combinatoare.


Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des în ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa înlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit în lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat în opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori în agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni înstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute în carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste întrebari vin în functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, în timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca în contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar în cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care îi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca în retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu în mod real; dar în mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata împartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si în ceea ce înseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri în conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa însemne si mai multe cereale consumate. Deci, în final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, în mod sigur în 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.