Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Zilele campului la Dulcesti, Neamt, cu Almos si BASF

In comuna Dulcesti, judetul Neamt, companiile Almos si BASF au organizat Zilele Campului, eveniment ajuns la a treia editie. Au fost prezentate solutii tehnologice pentru o agricultura de inalta performanta. Au fost prezentate culturi de griu, orz, rapita si triticale, tehnologii de fertilizare si erbicidare, precum si utilaje agricole care au lucrat efectiv in cimp, in fata participantilor.

La manifestare a tinut sa fie prezent Alfons Mosel, finantatorul grupului de firme Almos, din Gemania. Dintre invitati, mentionam pe Adrian Radulescu, secretar de stat, Vasile Sendrea, subprefect de Neamt, Liviu Bumbu, directorul Directiei pentru Agricultura Neamt, fermieri si studenti ai USAM Iasi.

Ing. Alexu Molodoi, director tehnic Almos Agrorom:
Agricultura este o meserie pe care nu o practici de azi pe maine. Ea implica multa perseverenta si trebuie facuta cu profesionalism.
Noi avem o colectie de 65 de soiuri de cereale paioase si 45 de hibrizi si soiuri de rapita. Vrem sa demonstram in fata partenerilor nostri ca tot ce vedeti aici, seminte de mare productivitate si tehnologii performante de protectie a plantelor, conduc la o agricultura profitabila. Conform statisticilor, Regiunea Nord-Est este slab dezvoltata. Cu toate acestea, judetul Neamt are un relief variat si soluri bogate in humus. Daca te poarta gandul peste un an, seamana un ogor. Daca te poarta gandul peste zece ani, sadeste un pom. Daca te poarta gandul peste 100 de ani, educa oamenii. Semanand ogorul, vei avea o recolta. Sadind un pom, vei recolta de zece ori. Educand oamenii, vei recolta de o suta de ori.

Wolfgang Kruger, administrator al grupului de firme Almos:
In zilele noastre exista doua niveluri de practicare a agriculturii: nivelul biologic si cel intensiv. Noi am ales sa mergem pe agricultura intensiva. Pentru asta, e nevoie de capital. Dar banii trebuie folositi in mod rezonabil. Eficienta capitalului este data de productia obtinuta.
Grupul de firme Almos exploateaza 7.000 de hectare in Neamt, pe raza mai multor comune din zona Romanului. Am inceput cu foarte multe parcele, pe care, in ultimii ani, am reusit sa le comasam. Stadiul la care am ajuns astazi este cat se poate de multumitor. Avem sole care au 300 de hectare, unde putem folosi utilaje cu o latime mare de lucru, pe care le puteti vedea astazi.
In conditii climatice foarte dificile, am reusit sa infiintam aceste 20 de loturi demonstrative, impreuna cu BASF.
Anul acesta am introdus un nou sistem de fertilizare, profitand de faptul ca la Savinesti se produce ingrasamant lichid. Am incercat fertilizarea cu ingrasaminte lichide inca de anul trecut si ne-am convins ca este o solutie foarte buna, actioneaza mai rapid si are un pret foarte bun. De aceea, am trecut la aplicarea in totalitate a ingrasamantului lichid. Pentru a putea folosi ingrasamantul lichid, trebuie sa ai echipamentele adecvate, mijloace de transport, spatii de depozitare. Ne-am orientat spre utilaje cu care sa realizam, concomitent, fertilizarea si aplicarea tratamentelor impotriva bolilor si a daunatorilor.

Radu Teodor, reprezentantul BASF:
Grupul de firme ALMOS este un colaborator mai vechi al BASF si ma bucur sa observ ca a treia editie este mult mai reusita si mai plina de surprize decat cele precedente. Cei care au vizitat loturile demonstrative au avut ce vedea, atat la grau, cat si la rapita. Atat ca dimensiune, cat si ca realizari, editia din acest an a fost mult mai bine gandita.
Noi am venit aici cu trei variante de tratament pentru cultura graului, cu produse clasice, dar si cu tehnologii pentru cultura de rapita.
Multumesc domnului Wolfgang Kruger si colectivului condus de domnul Alex Molodoi, care a demonstrat ca agricultura de calitate nu se poate face decat cu utilaje si substante de inalta performanta.

Leonard Vasile, reprezentantul companiei DuPont:
Suntem prezenti pentru a doua oara la acest eveniment. Pot aprecia ca organizarea a fost foarte buna, iar participantii si-au organizat foarte bine loturile experimentale. Parcul de masini si utilaje agricole a fost, la randul sau, foarte bogat, asa ca vizitatorii au avut ce vedea. Oferta cu care am venit aici a constat in seminte pentru cultura de floarea-soarelui, precum si in diferite tipuri de fungicide.
Fermierii nemteni practica o agricultura de inalta calitate, si am observat ca sunt interesati de produse de inalta calitate, care sa le sporeasca productivitatea. Tin sa ii multumesc domnului inginer Molodoi pentru invitatia pe care ne-a facut-o.

Ionut Murariu, reprezentant BISO Romania:
Participam a doua oara la manifestarile grupului de firme ALMOS. Organizarea a fost si de aceasta data de exceptie.
Oferta noastra este axata in principal pe utilaje agricole, discuri, remorci si pluguri, iar la editia din acest an, la stand, am avut oferte speciale la unele modele de tractoare, pluguri si combinatoare.


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.