prof. dr. Viorel STOIAN

Teritoriul hexagonului este impanzit cu o multime de areale viticole, majoritatea lor foarte cunoscute. Dar densitatea cea mai mare de podgorii se afa in jumatatea de sud a Frantei, mai aproape de Mediterana. Nordul, cu Normandia si Bretania, este mai sarac in vita de vie.


Se admite ca podgoriile de prima importanta valorica sunt doua: Bordeaux si Bourgogne. Cu toate acestea, Bordeaux are parca mai multe apelatiuni vestite, mai numeroase "cru"-uri si mai multa... aroganta.

Culoarea rosu inchis a facut celebre vinurile de Bordeaux sau rosul a devenit "bordeaux"?

Vinurile de Bordeaux au cu siguranta mai multa personalitate. Aceasta personalitate este reala si ea vine de la soiurile materie prima. Vinurile Bordeaux se fac pe baza a 3 soiuri, toate soiuri cu personalitate deosebita: Cabernet Sauvignon, Merlot si Malbec.
Soiul Cabernet Sauvignon imprima vigoare, corpolenta-extractivitate, chiar salbaticie in cel mai pozitiv sens al cuvantului. Mi se pare chiar un gust de buruiana. Francezii il considera gust animal, gust de sa de calarie (cum o fi aceea?).
Soiul Merlot vine cu caracterul de fructuozitate, de zmeura, de fragi de padure, o anume moliciune si catifelare. Aceste doua soiuri au fost preluate cu avant de toate tarile cu viticultura noua si s-au impus. In Romania s-a petrecut acelasi fenomen. Numai soiul Malbec nu s-a impus. Curios ca Malbec s-a afirmat cu vigoare in Argentina, unde a devenit un fel de soi national.

Alaturi de aceste trei soiuri, in Bordeaux se mai poate intalni soiul Cabernet Franc, soi de o noblete exceptionala si, pe ici - pe colo, soiul Petit verdot.
Foarte interesant este ca francezii nu au obiceiul sa mentioneze soiul pe eticheta. Ei scriu intotdeauna locul de producere, apelatiunea de origine. Cunoscatorii stiu insa foarte bine care sunt soiurile.

In afara de denumirea regiunii Bordeaux ca apelatiune de origine controlata (AOC), de cele mai multe ori se folosesc si denumirile centrelor viticole care adesea sunt la fel de "sonore". De exemplu: Medoc, Haute Medre, Panillac, St. Julien, Margaux, Pessac-Leognan, Graves, Sauternes, St. Emillion, Pomerol, Côtes de Bourg, Entre-deux-mers, Graves, Bordeaux superieur si multe altele.
Este interesant de stiut ca noi, romanii, cand auzim de St. Emillion ne gandim la un soi de strugure alb care da un vin sec, foarte acid. Acest soi, francezii il denumesc Ugni blanc si este soiul de baza in Cognac, folosit pentru producerea coniacului.
Cunoscatorul francez, cand aude St. Emillion, se gandeste imediat la arealul din interiorul regiunii viticole Bordeaux, care este vestit pentru producerea vinurilor rosii de Bordeaux-St. Emillion.

Denumirea generica de Bordeaux insumeaza peste 50.000 de hectare de vita de vie. Cand spunem Bordeaux, ne gandim in primul rand la vinul rosu. De fapt, mai mult de 75% din vinurile de Bordeaux sunt vinuri rosii. Restul sunt vinuri albe, vinuri rozé, vinuri clairet, vinuri spumante, cremant. Denumirea de "bordo" s-a raspandit atat de mult, incat in limbajul curent poate insemna o nuanta de culoare rosu mai inchis - visiniu.

Chateau-urile care produc vinuri in zona Bordeaux sunt foarte numeroase, unele sunt faimoase. De exemplu Chateau Margaux, Chateau Lafite-Rotschild, Chateau Latour, Chateau Mouton-Rotschild, Chateau Pichon-Longueville, Chateau Léoville-Barton, Chateau Palmer, Chateau Haut-Brion, Chateau Pape Clément, Domaine de chevalier, Chateau cheval blanc, Chateau Lafleur, Chateau Le Pin, Chateau Petrus, Vieux Chateau Certan si multe altele.

Si, totusi, exista vin alb de Bordeaux!

Cu toate ca peste 75% din vinul de Bordeaux este rosu, o parte mai mica (20%) este vin alb, dar nu de oricare, ci un vin alb aproape la fel de reputat.

Cel mai vestit este arealul Sauternes, in care se produce mai ales vin alb licoros (VND=vin naturellement doux, vin fara adaos de fortifianti), vin obtinut din struguri botrytizati recoltati la supramaturare avansata. Acest vin se obtine din soiurile Semillon, Sauvignon si Muscadelle.
Chateau d'Yquen din Sauternes produce un vin licoros care este, cred, cel mai scump vin de lume. De altfel, pretul enorm al acestui vin rezulta si din faptul ca strugurii sunt lasati la supramaturare avansata, sunt botrytizati si asupra lor se face triere bob cu bob.
Buna reputatie au si Chateau Lafaurie-Peyraguey, Chateau Rieussec si Chateau Suduriant, toate din arealul Sauternes.

Trebuie stiut ca celebrul soi Sauvignon, raspandit acum in multe tari, este originar tocmai din zona Bordeaux.
In ultima vreme, pentru a se evita confuzia cu soiul Cabernet Sauvignon, care da vinuri rosii, soiul Sauvignon este denumit in mod obisnuit Sauvignon blanc, denumire cam... negustoreasca, pentru ca nu o intalnim in cartile de ampelografie.

In zona Bordeaux se intalneste tipul de vin clairet. Este vorba de un vin cu o culoare mai intensa decat rosé-ul si mai putin intensa decat vinul rosu. Se obtine printr-o macerare-fermentare mai scurta (2 zile in loc de 4 zile). Vinul clairet se consuma, de regula, ca vin nou in primul an, iar cele mai bune clairet-uri, cu maximum de savoare si fructuozitate, se obtin din soiul Merlot.