Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Secerisul graului. Sa ne ajute si Dumnezeu!

A inceput secerisul graului. Fermierii considera ca, acum, important este ca productia sa fie stransa in timp cat mai scurt, astfel incat ploile sau alte pericole climatice sa nu afecteze calitatea boabelor. Despre mersul lucrarilor din aceasta perioada ne-au relatat cativa dintre fermierii cititori ai nostri. Precizam ca opiniilor lor ne-au fost transmise saptamana trecuta, joi si vineri, cand se pregatea aparitia revistei.

Stefan Poienaru, Agrofam Holding SRL - Fetesti:
Deocamdata, am inceput recoltarea la rapita. Graul este mult intarziat in zona noastra. Evolutia lanurilor este un semn bun. Productia este de calitate buna, atat in fermele noastre, cat si peste tot acolo unde s-au facut tratamentele necesare. In orice caz, graul trebuie lasat sa se matureze si, dupa recoltare, cel putin o luna, in depozite, inainte de a fi utilizat, respectiv valorificat. Dupa actuala stare a lanurilor, apreciez ca vom incepe secerisul saptamana viitoare. Adica, atunci cand umiditatea boabelor va fi cel putin 17%. Recolta estimata anul acesta este buna, peste 5.000 kg/ha, in medie, pe cele 6.000 ha cultivate. Cat priveste piata, deocamdata este prea putin favorabila. Preturile sunt cam de 150 euro/to, respectiv circa 600-650 lei tona. Cu siguranta insa, ca in viitor vor creste.

Nicolae Sitaru, SC Elsit SRL Ciochina, jud. Ialomita:
Chiar azi am facut o proba in lan si a rezultat ca mai trebuie sa stam cateva zile. Lanurile sunt umede si inca nu putem intra la seceris. Umiditatea a ajuns la 18%. In orice caz, vrem sa recoltam mai repede, iar graul sa-si continue uscarea si maturarea in silozuri. Preferam acest lucru, pentru a evita o posibila incoltire a boabelor in spic, care ar deprecia foarte mult graul.
Avem o recolta multumitoare pe cele 950 ha cultivate si ne straduim sa o punem cat mai bine la adapost.

Dimitrie Musca, Combinatul agroindustrial Curtici, jud. Arad:
Daca ne lasa vremea, maine incepem recoltarea graului. Astazi terminam rapita, la care avem o recolta medie cam de 3.500 kg/ha. Este primul an cand cultivam rapita si apreciez ca rezultatul este bun, chiar peste asteptari, avand in vedere ca n-am avut experienta cu aceasta cultura. Oferta actuala de pret este de 2,2-2,3 lei/kg, dar mai asteptam. Avem destule cereri, mai ales din Ungaria, pentru biodiesel.
La grau, prognoza noastra este cam de 6.200-6.500 kg/ha. Mai putin, consider ca ar insemna o descalificare profesionala pentru mine, avand in vedere rezultatele de pana acum. Pentru toata recolta, avem capacitate suficienta de depozitare si politica noastra este sa nu vindem imediat, la recoltare. Am pierde serios la pret. Anul trecut, am pastrat 8.600 tone in depozite si am reusit sa vindem cu 940 lei tona, fata de pretul de 600-700 lei tona, cat era la recoltare. Important este ca avem un grau de cea mai buna calitate. Probele facute in laboratorul propriu au aratat indicatori de 13,5% proteina si 26-27% gluten. Dar, cu siguranta, acesti indicatori vor creste odata cu maturarea.

Constantin Iancu, SC Centrotrans SRL Padina Dranic, jud. Dolj:
Chiar astazi am inceput recoltarea graului, dupa ce am terminat orzul. Umiditatea a ajuns la 13%, deci este momentul potrivit. Am evaluat o recolta de 4.000 kg /ha, pe cele 1.000 ha cultivate. Apreciez ca este destul de bine, tinand seama ca nu am putut iriga nimic. Pretul energiei este pur si simplu de nesuportat pentru noi, pentru fermieri. Si, din pacate, nimeni nu face nimic in aceasta privinta.
Intreaga recolta de grau o depozitam in silozuri si o pastram pentru atunci cand conjunctura pietei va fi mai buna. Deocamdata, piata este incerta, destul de bulversata.

Aurel Placinschi, SC Moldova SRL Tiganasi, jud. Iasi:
Lanurile de grau sunt inca verzi in zona noastra. Dar apreciez ca intr-o saptamana maximum, graul va ajunge in faza optima pentru seceris.
In orice caz, urmarim cu atentie umiditatea, sa ajunga la 14-15%.
Suntem pregatiti ca intreaga recolta sa o depozitam in silozuri, pentru a o vinde atunci cand pretul va fi convenabil. Nu avem motive sa ne grabim.

Dan Mihai Corbut, SC Agroind SRL Cauceu, judetul Bihor:
Suntem profilati pe producerea de seminte si, in acest cadru, avem contracte de multiplicare cu unitati de specialitate din Romania si Austria, care ne furnizeaza soiurile proprii. Si anume, Statiunea de cercetari Saat Baulint din Austria, firmele Limagrain si KWS, Institutul de la Fundulea si SCA Oradea. Anul acesta, cultura de grau, care ocupa 500 ha, este mai putin performanta din punct de vedere al productiei.
Estimam cam 4.000 kg/ha, comparativ cu 6.500 kg/ha, cat am obtinut anul trecut. Cauza este seceta care a afectat puternic culturile din zona noastra. In schimb, samanta este de calitate exceptionala. La analizele pe care le-am facut in laboratorul propriu, a rezultat un indice de gluten de 35%, iar cel de proteina a fost 12-14%. Deci sunt calitati de panificatie foarte bune.
Inca n-am intrat la seceris, probabil vom intra saptamana viitoare, daca timpul va fi favorabil. Grija noastra este sa strangem cat mai repede recolta si sa o adapostim.?
Intreaga productie va fi depozitata in silozurile proprii. Nu vindem nimic la prima strigare, deoarece preturile nu sunt favorabile. Se discuta de 650-700 lei/to, ceea ce este foarte putin.
Unii comercianti explica preturile mici pe care le ofera prin faptul ca Rusia si-a anuntat iesirea la export cu grau. Cu siguranta ca asta va influenta bursa. Dar noi asteptam o conjunctura mai buna.

Ion Balan, SC Nalba SRL Baia, judetul Tulcea:
Inca nu putem intra la seceris. Ploile ne tin pe loc. Desi zona noastra sufera de seceta, in ultimele saptamani a plouat 10-15 litri/mp, incat si pamantul si lanurile sunt umede. Nu se poate intra in camp. De altfel, boabele n-au ajuns inca la umiditatea buna pentru recoltat.
Noi cultivam anul acesta 850 ha cu grau. Productia estimata este multumitoare, cam de 5.000 kg/ha. La orz am realizat 5.800 kg/ha. L-am vandut cu 163 lei/tona, ceea ce este foarte bine, comparativ cu anul trecut cand am iesit in pierdere din cauza pretului foarte mic.
Cat priveste pretul graului, piata actuala nu ne multumeste. La pretul despre care se discuta, de 150 euro/tona, nu putem vinde. Nu acoperim cheltuielile. Preferam sa stocam. De altfel, cei care au avut orz si l-au vandut, au reusit sa obtina fondurile necesare pentru cheltuielile curente si nu au motive sa se grabeasca cu graul.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!