Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
Procera, o firma privata, are cel mai consistent program de cercetare la porumb si floarea-soarelui

Ziua cercetarii agricole la Procera a ajuns la a treia editie. Mai mult, vineri, 2 septembrie, au venit la Fundulea vreo 400 de agricultori, interesati sa vada lotul experimental, de 40 ha. Dincolo de utilitatea imediata a cercetarilor aplicative desfasurate de Procera, sa retinem ?amanuntul? ca se poate face o cercetare autentica si in firme private, nu numai cu bani de la bugetul de stat.

Director pentru cercetare le Procera Genetics este doamna Georgeta Dicu.
Ea ne-a precizat ca firma are inregistrati 4 hibrizi de porumb si doi hibrizi de floarea- soarelui, adaptati foarte bine la conditiile agroclimatice din tara noastra.
La porumb, hibrizii creati si inregistrati de Procera sunt:

Cera 6 este un hibrid de porumb triliniar, semitardiv. Germoplasma Procera este creata in Romania; excelenta vigoare in primele faze de vegetatie; recomandat pentru boabe si siloz; pierde rapid apa la maturitate; realizeaza productii constante. Se recomanda in zonele I si II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atat la irigat cat si la neirigat. Densitatea la semanat - neirigat: 50-55 mii boabe; irigat: 55-60 mii boabe.
Cera 25 04 este tot un hibrid triliniar, semitardiv, cu excelenta vigoare in primele faze de vegetatie. Se recomanda in zonele I si II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atat la irigat cat si la neirigat, cu aceeasi desitate ca si Cera 6.
Baragan 48 este hibrid semitardiv, are toleranta foarte buna la seceta si arsita. Se recomanda in Campia Romana si in Campia Banatului, atat la irigat, cat si la neirigat, cu aceleasi densitati.
Cera 10 este hibrid triliniar, semitardiv, tolerant la stresul hidric din zonele semiaride, cu ritm rapid de crestere in primele faze de vegetatie (stay-green), pierde rapid apa la maturitate; productii ridicate in conditii intensive de cultura.
Productia acestor hibrizi este cuprinsa intre 8-15 tone/ha.

La floarea-soarelui, hibrizii creati si inregistrati de Procera sunt:
PF 100, un hibrid semitardiv, cu urmatoarele avantaje: rezistenta genetica de tip homozigot la erbicide pe baza de tribenuron metil; adaptabilitate foarte buna la diferite conditii de cultivare; toleranta ridicata la seceta si arsita prelungita; grad ridicat de autofertilitate. Se preteaza pentru toate zonele de cultura ale florii-soarelui din Romania. Datorita insusirilor sale, poate fi cultivat pe terenurile infestate puternic cu specii de buruieni dicotiledonate, greu de combatut (Cirsium, Xanthium, Solanum, Sinapis), cat si in zonele in care au fost identificate infestari cu Orobanche spp. rasele A-F. Densitatea la semanat - neirigat: 50-52 mii boabe germinabile/ha; irigat: 55-60 mii boabe germinabile/ha.

Pro 229 este, de asemenea, un hibrid semitardiv. Se preteaza pentru toate zonele de cultura ale florii-soarelui din Romania, in special pentru zonele infestate cu Orobanche cumana, rasele A-F. Densitatea la semanat - neirigat: 50-52 mii boabe germinabile/ha; irigat: 55-60 mii boabe germinabile/ha.
La eveniment a participat si proaspat deputatul Adrian Radulescu care, in cuvantul adresat colectivului de cercetare, a subliniat ca, prin rezultatele obtinute in mai putin de 10 ani, Procera demonstreaza nu doar performanta stiintifica, ci si "eliminarea unui mit inradacinat in Romania, anume ca cercetarea poate si trebuie realizata numai in unitati de stat, cu bani de la buget". In perioada urmatoare, unul dintre obiectivele Ministerului Agriculturii trebuie sa fie incurajarea parteneriatului public-privat in cercetarea agricola.

Stelian Fuia, presedintele Comsiei de agricultura din Camera Deputatilor, el insusi legat de firma Procera, a spus: "Am a dezvoltat aici un program de cercetare pentru porumb si floarea-soarelui; este cel mai mare program de ameliorare din Romania."

Programul este inceput in 2004 iar, in prezent, Procera testeaza cam 1.500 de hibrizi de porumb si floarea-soarelui, in fiecare an, din care 10 hibrizi sunt selectionati mai departe in cercetare pentru testare oficiala si omologare. Cheltuielile anuale de cercetare-dezvoltare pentru crearea de hibrizi se ridica la 400.000 euro.


Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des īn ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa īnlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit īn lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat īn opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori īn agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni īnstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute īn carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste īntrebari vin īn functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, īn timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca īn contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar īn cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care īi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca īn retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu īn mod real; dar īn mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata īmpartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si īn ceea ce īnseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri īn conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa īnsemne si mai multe cereale consumate. Deci, īn final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, īn mod sigur īn 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.