A aparut nr. 10
11 martie 2015
Procera, o firma privata, are cel mai consistent program de cercetare la porumb si floarea-soarelui

Ziua cercetarii agricole la Procera a ajuns la a treia editie. Mai mult, vineri, 2 septembrie, au venit la Fundulea vreo 400 de agricultori, interesati sa vada lotul experimental, de 40 ha. Dincolo de utilitatea imediata a cercetarilor aplicative desfasurate de Procera, sa retinem ?amanuntul? ca se poate face o cercetare autentica si in firme private, nu numai cu bani de la bugetul de stat.

Director pentru cercetare le Procera Genetics este doamna Georgeta Dicu.
Ea ne-a precizat ca firma are inregistrati 4 hibrizi de porumb si doi hibrizi de floarea- soarelui, adaptati foarte bine la conditiile agroclimatice din tara noastra.
La porumb, hibrizii creati si inregistrati de Procera sunt:

Cera 6 este un hibrid de porumb triliniar, semitardiv. Germoplasma Procera este creata in Romania; excelenta vigoare in primele faze de vegetatie; recomandat pentru boabe si siloz; pierde rapid apa la maturitate; realizeaza productii constante. Se recomanda in zonele I si II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atat la irigat cat si la neirigat. Densitatea la semanat - neirigat: 50-55 mii boabe; irigat: 55-60 mii boabe.
Cera 25 04 este tot un hibrid triliniar, semitardiv, cu excelenta vigoare in primele faze de vegetatie. Se recomanda in zonele I si II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atat la irigat cat si la neirigat, cu aceeasi desitate ca si Cera 6.
Baragan 48 este hibrid semitardiv, are toleranta foarte buna la seceta si arsita. Se recomanda in Campia Romana si in Campia Banatului, atat la irigat, cat si la neirigat, cu aceleasi densitati.
Cera 10 este hibrid triliniar, semitardiv, tolerant la stresul hidric din zonele semiaride, cu ritm rapid de crestere in primele faze de vegetatie (stay-green), pierde rapid apa la maturitate; productii ridicate in conditii intensive de cultura.
Productia acestor hibrizi este cuprinsa intre 8-15 tone/ha.

La floarea-soarelui, hibrizii creati si inregistrati de Procera sunt:
PF 100, un hibrid semitardiv, cu urmatoarele avantaje: rezistenta genetica de tip homozigot la erbicide pe baza de tribenuron metil; adaptabilitate foarte buna la diferite conditii de cultivare; toleranta ridicata la seceta si arsita prelungita; grad ridicat de autofertilitate. Se preteaza pentru toate zonele de cultura ale florii-soarelui din Romania. Datorita insusirilor sale, poate fi cultivat pe terenurile infestate puternic cu specii de buruieni dicotiledonate, greu de combatut (Cirsium, Xanthium, Solanum, Sinapis), cat si in zonele in care au fost identificate infestari cu Orobanche spp. rasele A-F. Densitatea la semanat - neirigat: 50-52 mii boabe germinabile/ha; irigat: 55-60 mii boabe germinabile/ha.

Pro 229 este, de asemenea, un hibrid semitardiv. Se preteaza pentru toate zonele de cultura ale florii-soarelui din Romania, in special pentru zonele infestate cu Orobanche cumana, rasele A-F. Densitatea la semanat - neirigat: 50-52 mii boabe germinabile/ha; irigat: 55-60 mii boabe germinabile/ha.
La eveniment a participat si proaspat deputatul Adrian Radulescu care, in cuvantul adresat colectivului de cercetare, a subliniat ca, prin rezultatele obtinute in mai putin de 10 ani, Procera demonstreaza nu doar performanta stiintifica, ci si "eliminarea unui mit inradacinat in Romania, anume ca cercetarea poate si trebuie realizata numai in unitati de stat, cu bani de la buget". In perioada urmatoare, unul dintre obiectivele Ministerului Agriculturii trebuie sa fie incurajarea parteneriatului public-privat in cercetarea agricola.

Stelian Fuia, presedintele Comsiei de agricultura din Camera Deputatilor, el insusi legat de firma Procera, a spus: "Am a dezvoltat aici un program de cercetare pentru porumb si floarea-soarelui; este cel mai mare program de ameliorare din Romania."

Programul este inceput in 2004 iar, in prezent, Procera testeaza cam 1.500 de hibrizi de porumb si floarea-soarelui, in fiecare an, din care 10 hibrizi sunt selectionati mai departe in cercetare pentru testare oficiala si omologare. Cheltuielile anuale de cercetare-dezvoltare pentru crearea de hibrizi se ridica la 400.000 euro.


Citeste si:


Fost si viitor ministru
De doua saptamani, proiectul noului Cod fiscal a intrat īn dezbatere publica. Acesta confirma munca de luni de zile a unor patronate din industria alimentara de a convinge autoritatile ca un regim fiscal mai bland poate influenta pozitiv productia agricola romaneasca. Ma bucur ca s-a īnteles ca TVA scazuta la 9% la carne, peste, legume, fructe poate repeta succesul īnregistrat īn sectorul de panificatie. Am ramas īnsa uimit de faptul ca produsele lactate nu beneficiaza de acest "tratament preferential", ramanand īn marja generala, de TVA 24% (posibil 20%, conform noului Cod fiscal). Nu īnteleg de ce, mai ales ca sunt produse care se adreseaza īn special copiilor si batranilor, categorii sociale care nu au mai deloc venituri. Sunt de parere ca macar laptele de consum (daca nu si iaurtul si branzeturile) ar trebui introdus īn noua grila de TVA. Pe langa demersurile pe care ar trebui sa le faca īn acest sens patronatele si asociatiile profesionale, cred ca si fermierii ar trebui sa se implice īn negocieri. Pentru ca, dincolo de ajutorul pentru zona de procesare, aceasta TVA scazuta le-ar creste mult vanzarile. O crestere a consumului este, īn final, un beneficiu pentru fermieri. In schimb, am fost foarte multumit de faptul ca, pentru prima oara, se constientizeaza ca TVA scazuta nu īnseamna ca vor intra a doua zi mai multi bani īn buget. Dar, īn 2-3 ani, se face "curatenie" īn economie, caci se descurajeaza competitia neloiala īntre jucatori, cea de care se lovesc foarte multi producatori.