Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Procera, o firma privata, are cel mai consistent program de cercetare la porumb si floarea-soarelui

Ziua cercetarii agricole la Procera a ajuns la a treia editie. Mai mult, vineri, 2 septembrie, au venit la Fundulea vreo 400 de agricultori, interesati sa vada lotul experimental, de 40 ha. Dincolo de utilitatea imediata a cercetarilor aplicative desfasurate de Procera, sa retinem ?amanuntul? ca se poate face o cercetare autentica si in firme private, nu numai cu bani de la bugetul de stat.

Director pentru cercetare le Procera Genetics este doamna Georgeta Dicu.
Ea ne-a precizat ca firma are inregistrati 4 hibrizi de porumb si doi hibrizi de floarea- soarelui, adaptati foarte bine la conditiile agroclimatice din tara noastra.
La porumb, hibrizii creati si inregistrati de Procera sunt:

Cera 6 este un hibrid de porumb triliniar, semitardiv. Germoplasma Procera este creata in Romania; excelenta vigoare in primele faze de vegetatie; recomandat pentru boabe si siloz; pierde rapid apa la maturitate; realizeaza productii constante. Se recomanda in zonele I si II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atat la irigat cat si la neirigat. Densitatea la semanat - neirigat: 50-55 mii boabe; irigat: 55-60 mii boabe.
Cera 25 04 este tot un hibrid triliniar, semitardiv, cu excelenta vigoare in primele faze de vegetatie. Se recomanda in zonele I si II de favorabilitate pentru cultura porumbului, atat la irigat cat si la neirigat, cu aceeasi desitate ca si Cera 6.
Baragan 48 este hibrid semitardiv, are toleranta foarte buna la seceta si arsita. Se recomanda in Campia Romana si in Campia Banatului, atat la irigat, cat si la neirigat, cu aceleasi densitati.
Cera 10 este hibrid triliniar, semitardiv, tolerant la stresul hidric din zonele semiaride, cu ritm rapid de crestere in primele faze de vegetatie (stay-green), pierde rapid apa la maturitate; productii ridicate in conditii intensive de cultura.
Productia acestor hibrizi este cuprinsa intre 8-15 tone/ha.

La floarea-soarelui, hibrizii creati si inregistrati de Procera sunt:
PF 100, un hibrid semitardiv, cu urmatoarele avantaje: rezistenta genetica de tip homozigot la erbicide pe baza de tribenuron metil; adaptabilitate foarte buna la diferite conditii de cultivare; toleranta ridicata la seceta si arsita prelungita; grad ridicat de autofertilitate. Se preteaza pentru toate zonele de cultura ale florii-soarelui din Romania. Datorita insusirilor sale, poate fi cultivat pe terenurile infestate puternic cu specii de buruieni dicotiledonate, greu de combatut (Cirsium, Xanthium, Solanum, Sinapis), cat si in zonele in care au fost identificate infestari cu Orobanche spp. rasele A-F. Densitatea la semanat - neirigat: 50-52 mii boabe germinabile/ha; irigat: 55-60 mii boabe germinabile/ha.

Pro 229 este, de asemenea, un hibrid semitardiv. Se preteaza pentru toate zonele de cultura ale florii-soarelui din Romania, in special pentru zonele infestate cu Orobanche cumana, rasele A-F. Densitatea la semanat - neirigat: 50-52 mii boabe germinabile/ha; irigat: 55-60 mii boabe germinabile/ha.
La eveniment a participat si proaspat deputatul Adrian Radulescu care, in cuvantul adresat colectivului de cercetare, a subliniat ca, prin rezultatele obtinute in mai putin de 10 ani, Procera demonstreaza nu doar performanta stiintifica, ci si "eliminarea unui mit inradacinat in Romania, anume ca cercetarea poate si trebuie realizata numai in unitati de stat, cu bani de la buget". In perioada urmatoare, unul dintre obiectivele Ministerului Agriculturii trebuie sa fie incurajarea parteneriatului public-privat in cercetarea agricola.

Stelian Fuia, presedintele Comsiei de agricultura din Camera Deputatilor, el insusi legat de firma Procera, a spus: "Am a dezvoltat aici un program de cercetare pentru porumb si floarea-soarelui; este cel mai mare program de ameliorare din Romania."

Programul este inceput in 2004 iar, in prezent, Procera testeaza cam 1.500 de hibrizi de porumb si floarea-soarelui, in fiecare an, din care 10 hibrizi sunt selectionati mai departe in cercetare pentru testare oficiala si omologare. Cheltuielile anuale de cercetare-dezvoltare pentru crearea de hibrizi se ridica la 400.000 euro.


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.