Profitul agricol 28
20 iulie 2016
Maternitate de scroafe, incalzita cu apa geotermala

Dimitrie Musca a construit o maternitate noua pentru scroafe. Purceii dorm pe patuturi de ceramica, incalzite partial cu apa geotermala. Maternitatea are 16 compartimente, cu 416 locuri de fatare. Este prevazuta cu gratar de fonta sub scroafa si cu gratar de plastic sub purcei. Are boxe metalice zincate. Jgheaburile de furajare au fost inaltate pentru ca purceii sa nu manance din mancarea mamelor. Purceii au, fiecare, o suzeta de adapare. Pe fiecare compartiment, separat, s-a facut un circuit pe reteaua de apa pentru amplasarea unei pompe in care se introduc vitamine, aminoacizi, medicamente la nevoie.

"Pe sub placile de ceramica de la purcei, circula apa termala. Este un castig pentru noi. Apa vine din sol la 65 de grade Celsius. Circula prin serpentina. Iarna, la minus 20 de grade, noi putem asigura lejer temperatura optima, de 19-26 de grade Celsius", explica Dan Stiubei, seful Fermei de porci.

Deasupra patului cald, pentru a obtine o temperatura mai mare pentru purcei, s-au montat lampi cu infrarosii.
Ferma are 1.650 de scroafe, din care 100 de scroafe se reformeaza in permanenta. In urma cu 3 ani, a inceput modernizarea fermei. La data respectiva, erau 1.450 de scroafe. Modernizand toate adaposturile, a crescut capacitatea. "Va trebui sa marim si numarul de scroafe cu care vom lucra. Ne propunem sa ajungem la 1.700", spune Dan Stiubei.
Daca aici, costul de productie pentru porcul ingrasat se ridica la 4,2-4,3 lei pe kilogram, in care intra inclusiv salarii, impozite, taxe etc., evaluarea costurilor pentru obtinerea unei scroafe este mai complicata. Scrofitele se produc in unitate. Dimitrie Musca nu cumpara material genetic. Anual, aduce vieri de mare valoare genetica, pentru incrucisare. Recolteaza materialul seminal si face insamantari artificiale. Evita sa aduca purcele din exterior, fiindca ferma de ingrasare este veche, cu microbismul specific, unde exista multe boli, comparativ cu una noua.

"Aducand scrofite de la o ferma indemna, care nu are nicio boala, si bagandu-le intr-o ferma veche, putem spune ca le-am omorat. Iau orice boala de-aici: pleuro-pneumonie, micoplasmoza, parvoviroza. In special boli cu specific reproductiv. Si-atunci, producem scrofite care provin din scroafe imunizate in conditii de ferma. Astfel, se evita pierderile.
In urma cu 5 ani, am adus material gene-tic de la PIC. Vieri si scrofite. Am avut probleme foarte mari cu un lot de 100 de scrofite. Unele s-au imbolnavit, au murit, altele au avortat. Cauza a fost aclimatizarea. Au venit dintr-o ferma indemna, noua, riguros controlata, de la Vasilati, judetul Giurgiu, unde nu aveau nicio boala, intr-o ferma cu flora microbiana diversa. Au facut parvoviroza si au avortat in proportie de 75%. Este o boala pe care scroafele mele din ferma nu o fac fiindca sunt imune", ne lamureste directorul executiv.
Prin urmare, purceii hibrizi se nasc in conditiile fermei, iau imunitate colostrala de la mama, care este vaccinata, pregatita imunologic.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Era o vreme cand palavragiii politici explicau ca agricultorii nu au culoare de partid. Ei ar face doar "politica painii, cu care romanul se întalneste de 3 ori pe zi". De la o vreme, agricultorii sunt îndemnati sa vina în tot felul de partide "agrariene". Un caz de esec lamentabil a fost partidul lui Costel Caras, tras de sfori de PDL. Stelian Fuia (fost deputat si fost ministru) i-a ademenit, si el, pe agricultori într-o miscare "populara", post-basista, bineînteles. Mai de demult, Milica Radulescu (fratele lui Adrian) a înscris si el un partid agrarian. De la Cluj, au batut clopotele unei doctrine taranesti, cu profesorul Avram Fitiu. Mai nou, se agita într-o eprubeta Marcel Cucu, fermier din Braila. Cui sa se adreseze un partid agrarian? Ce baza de mase ar urma sa aiba? Marii agricultori sunt putini, vreo cateva mii. Pe ei îi numim adesea, "latifundiari". Nimic jignitor în acest cuvant! Sunt cei care lucreaza o mie de hectare sau mai multe. Unii au cateva sute de vaci, cateva mii de porci (pe serie!), o Avicola. Unii, oi. Acesti investitori în agricultura îsi fac treaba cu pricepere si chiar cu patima profesionala. Cei mai multi dintre ei sunt relativ bogati si duc grija zilei de maine doar meteorologic. De ce ar lega ei capastrul afacerii lor de un partid? De obicei, joaca la doua-trei capete. Cei mari si foarte mari se feresc sa iasa în fata. Prefera sa-i traga de sfori pe altii. Asadar, un partid agrarian nu-i pentru cei 10.000 de oameni cu afaceri agricole.
Opinii agro-politice