Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
Maternitate de scroafe, incalzita cu apa geotermala

Dimitrie Musca a construit o maternitate noua pentru scroafe. Purceii dorm pe patuturi de ceramica, incalzite partial cu apa geotermala. Maternitatea are 16 compartimente, cu 416 locuri de fatare. Este prevazuta cu gratar de fonta sub scroafa si cu gratar de plastic sub purcei. Are boxe metalice zincate. Jgheaburile de furajare au fost inaltate pentru ca purceii sa nu manance din mancarea mamelor. Purceii au, fiecare, o suzeta de adapare. Pe fiecare compartiment, separat, s-a facut un circuit pe reteaua de apa pentru amplasarea unei pompe in care se introduc vitamine, aminoacizi, medicamente la nevoie.

"Pe sub placile de ceramica de la purcei, circula apa termala. Este un castig pentru noi. Apa vine din sol la 65 de grade Celsius. Circula prin serpentina. Iarna, la minus 20 de grade, noi putem asigura lejer temperatura optima, de 19-26 de grade Celsius", explica Dan Stiubei, seful Fermei de porci.

Deasupra patului cald, pentru a obtine o temperatura mai mare pentru purcei, s-au montat lampi cu infrarosii.
Ferma are 1.650 de scroafe, din care 100 de scroafe se reformeaza in permanenta. In urma cu 3 ani, a inceput modernizarea fermei. La data respectiva, erau 1.450 de scroafe. Modernizand toate adaposturile, a crescut capacitatea. "Va trebui sa marim si numarul de scroafe cu care vom lucra. Ne propunem sa ajungem la 1.700", spune Dan Stiubei.
Daca aici, costul de productie pentru porcul ingrasat se ridica la 4,2-4,3 lei pe kilogram, in care intra inclusiv salarii, impozite, taxe etc., evaluarea costurilor pentru obtinerea unei scroafe este mai complicata. Scrofitele se produc in unitate. Dimitrie Musca nu cumpara material genetic. Anual, aduce vieri de mare valoare genetica, pentru incrucisare. Recolteaza materialul seminal si face insamantari artificiale. Evita sa aduca purcele din exterior, fiindca ferma de ingrasare este veche, cu microbismul specific, unde exista multe boli, comparativ cu una noua.

"Aducand scrofite de la o ferma indemna, care nu are nicio boala, si bagandu-le intr-o ferma veche, putem spune ca le-am omorat. Iau orice boala de-aici: pleuro-pneumonie, micoplasmoza, parvoviroza. In special boli cu specific reproductiv. Si-atunci, producem scrofite care provin din scroafe imunizate in conditii de ferma. Astfel, se evita pierderile.
In urma cu 5 ani, am adus material gene-tic de la PIC. Vieri si scrofite. Am avut probleme foarte mari cu un lot de 100 de scrofite. Unele s-au imbolnavit, au murit, altele au avortat. Cauza a fost aclimatizarea. Au venit dintr-o ferma indemna, noua, riguros controlata, de la Vasilati, judetul Giurgiu, unde nu aveau nicio boala, intr-o ferma cu flora microbiana diversa. Au facut parvoviroza si au avortat in proportie de 75%. Este o boala pe care scroafele mele din ferma nu o fac fiindca sunt imune", ne lamureste directorul executiv.
Prin urmare, purceii hibrizi se nasc in conditiile fermei, iau imunitate colostrala de la mama, care este vaccinata, pregatita imunologic.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des în ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa înlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit în lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat în opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori în agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni înstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute în carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste întrebari vin în functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, în timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca în contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar în cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care îi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca în retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu în mod real; dar în mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata împartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si în ceea ce înseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri în conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa însemne si mai multe cereale consumate. Deci, în final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, în mod sigur în 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.