Profitul agricol nr. 2
20 ianuarie 2016
Maternitate de scroafe, incalzita cu apa geotermala

Dimitrie Musca a construit o maternitate noua pentru scroafe. Purceii dorm pe patuturi de ceramica, incalzite partial cu apa geotermala. Maternitatea are 16 compartimente, cu 416 locuri de fatare. Este prevazuta cu gratar de fonta sub scroafa si cu gratar de plastic sub purcei. Are boxe metalice zincate. Jgheaburile de furajare au fost inaltate pentru ca purceii sa nu manance din mancarea mamelor. Purceii au, fiecare, o suzeta de adapare. Pe fiecare compartiment, separat, s-a facut un circuit pe reteaua de apa pentru amplasarea unei pompe in care se introduc vitamine, aminoacizi, medicamente la nevoie.

"Pe sub placile de ceramica de la purcei, circula apa termala. Este un castig pentru noi. Apa vine din sol la 65 de grade Celsius. Circula prin serpentina. Iarna, la minus 20 de grade, noi putem asigura lejer temperatura optima, de 19-26 de grade Celsius", explica Dan Stiubei, seful Fermei de porci.

Deasupra patului cald, pentru a obtine o temperatura mai mare pentru purcei, s-au montat lampi cu infrarosii.
Ferma are 1.650 de scroafe, din care 100 de scroafe se reformeaza in permanenta. In urma cu 3 ani, a inceput modernizarea fermei. La data respectiva, erau 1.450 de scroafe. Modernizand toate adaposturile, a crescut capacitatea. "Va trebui sa marim si numarul de scroafe cu care vom lucra. Ne propunem sa ajungem la 1.700", spune Dan Stiubei.
Daca aici, costul de productie pentru porcul ingrasat se ridica la 4,2-4,3 lei pe kilogram, in care intra inclusiv salarii, impozite, taxe etc., evaluarea costurilor pentru obtinerea unei scroafe este mai complicata. Scrofitele se produc in unitate. Dimitrie Musca nu cumpara material genetic. Anual, aduce vieri de mare valoare genetica, pentru incrucisare. Recolteaza materialul seminal si face insamantari artificiale. Evita sa aduca purcele din exterior, fiindca ferma de ingrasare este veche, cu microbismul specific, unde exista multe boli, comparativ cu una noua.

"Aducand scrofite de la o ferma indemna, care nu are nicio boala, si bagandu-le intr-o ferma veche, putem spune ca le-am omorat. Iau orice boala de-aici: pleuro-pneumonie, micoplasmoza, parvoviroza. In special boli cu specific reproductiv. Si-atunci, producem scrofite care provin din scroafe imunizate in conditii de ferma. Astfel, se evita pierderile.
In urma cu 5 ani, am adus material gene-tic de la PIC. Vieri si scrofite. Am avut probleme foarte mari cu un lot de 100 de scrofite. Unele s-au imbolnavit, au murit, altele au avortat. Cauza a fost aclimatizarea. Au venit dintr-o ferma indemna, noua, riguros controlata, de la Vasilati, judetul Giurgiu, unde nu aveau nicio boala, intr-o ferma cu flora microbiana diversa. Au facut parvoviroza si au avortat in proportie de 75%. Este o boala pe care scroafele mele din ferma nu o fac fiindca sunt imune", ne lamureste directorul executiv.
Prin urmare, purceii hibrizi se nasc in conditiile fermei, iau imunitate colostrala de la mama, care este vaccinata, pregatita imunologic.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Inainte de a fi prim-ministru, Dacian Ciolos nu parea deloc angajat īn politica. Imaginea sa era de un Mugur Isarescu al Agriculturii. Acum, pe la cusaturi, i se vede croiala de politician. Si de stanga, si de dreapta. Pe asta se bazeaza si zvonul ca va prelua conducerea unui Partid Prezidential. Ciolos nu a cazut din cer. A fost numit ministru de Tariceanu, cand era la PNL. Apoi, a devenit comisar cand Bruxellesul era al popularilor (crestin-democrati). In reforma Politicii Agricole, Ciolos s-a dovedit tot liberal, bine ponderat. De exemplu, a cerut plafonarea subventiilor pentru fermele mari si foarte mari. "Nu pot sa iau bani de la contribuabilul de rand si sa-i dau milioane unui om de afaceri." Cei care s-au opus acestei logici au fost tocmai social-democratii lui Victor Ponta. De altfel, toata reforma agricola a lui Ciolos a fost īn favoarea micilor fermieri. In logica politica europeana, ei sunt marea masa a micilor proprietari, care īsi apara proprietatea īmpotriva dogmei socialiste "ce-i al tau e si-al meu".La noi, micii fermieri nu prea exista. Ori nu au constiinta ca sunt proprietari. Noi mai avem īn sate cateva ramasite ale taranimii de altadata, ramasa īn afara istoriei.Unii dintre ei castiga bine, dar - ca Moromete - nu vor sa plateasca "fonciirea". Aceasta taranime, mai ales īn satele din Vechiul Regat, voteaza īndeobste cu PSD. Daca stai sa-i asculti, duc chiar dorul colhozurilor de altadata. In istoria noastra a existat un puternic partid taranesc, al īnvatatorului Ion Mihalache. Partid al unei clase producatoare. Nici Pavelescu de la PNTCD, nici Marcel Cucu, nici Stelian Fuia n-au īnteles asta. Satul romanesc nu mai are seva sa hraneasca micile ferme de familie. Floarea taranimii a murit odata cu Legiunea; a murit, apoi, pe frontul de la Stalingrad; a mai murit la Canal; a murit īn iluzia industrializarii. Mai nou, floarea tinerimii din sate culege capsuni īn Italia ori Spania. Un Ciolos adept al reinventarii taranimii ar risca sa devina un fel de Don Quijote care se lupta cu morile de vant, īmpotriva globalizarii. Cum ar fi ca Ciolos sa puna la cale Camere agricole doar pentru micii fermieri? Ori sa sustina cadastrarea doar pentru persoanele fizice, nu si pentru cele juridice?