Nr. 33
3 septembrie 2014
Maternitate de scroafe, incalzita cu apa geotermala

Dimitrie Musca a construit o maternitate noua pentru scroafe. Purceii dorm pe patuturi de ceramica, incalzite partial cu apa geotermala. Maternitatea are 16 compartimente, cu 416 locuri de fatare. Este prevazuta cu gratar de fonta sub scroafa si cu gratar de plastic sub purcei. Are boxe metalice zincate. Jgheaburile de furajare au fost inaltate pentru ca purceii sa nu manance din mancarea mamelor. Purceii au, fiecare, o suzeta de adapare. Pe fiecare compartiment, separat, s-a facut un circuit pe reteaua de apa pentru amplasarea unei pompe in care se introduc vitamine, aminoacizi, medicamente la nevoie.

"Pe sub placile de ceramica de la purcei, circula apa termala. Este un castig pentru noi. Apa vine din sol la 65 de grade Celsius. Circula prin serpentina. Iarna, la minus 20 de grade, noi putem asigura lejer temperatura optima, de 19-26 de grade Celsius", explica Dan Stiubei, seful Fermei de porci.

Deasupra patului cald, pentru a obtine o temperatura mai mare pentru purcei, s-au montat lampi cu infrarosii.
Ferma are 1.650 de scroafe, din care 100 de scroafe se reformeaza in permanenta. In urma cu 3 ani, a inceput modernizarea fermei. La data respectiva, erau 1.450 de scroafe. Modernizand toate adaposturile, a crescut capacitatea. "Va trebui sa marim si numarul de scroafe cu care vom lucra. Ne propunem sa ajungem la 1.700", spune Dan Stiubei.
Daca aici, costul de productie pentru porcul ingrasat se ridica la 4,2-4,3 lei pe kilogram, in care intra inclusiv salarii, impozite, taxe etc., evaluarea costurilor pentru obtinerea unei scroafe este mai complicata. Scrofitele se produc in unitate. Dimitrie Musca nu cumpara material genetic. Anual, aduce vieri de mare valoare genetica, pentru incrucisare. Recolteaza materialul seminal si face insamantari artificiale. Evita sa aduca purcele din exterior, fiindca ferma de ingrasare este veche, cu microbismul specific, unde exista multe boli, comparativ cu una noua.

"Aducand scrofite de la o ferma indemna, care nu are nicio boala, si bagandu-le intr-o ferma veche, putem spune ca le-am omorat. Iau orice boala de-aici: pleuro-pneumonie, micoplasmoza, parvoviroza. In special boli cu specific reproductiv. Si-atunci, producem scrofite care provin din scroafe imunizate in conditii de ferma. Astfel, se evita pierderile.
In urma cu 5 ani, am adus material gene-tic de la PIC. Vieri si scrofite. Am avut probleme foarte mari cu un lot de 100 de scrofite. Unele s-au imbolnavit, au murit, altele au avortat. Cauza a fost aclimatizarea. Au venit dintr-o ferma indemna, noua, riguros controlata, de la Vasilati, judetul Giurgiu, unde nu aveau nicio boala, intr-o ferma cu flora microbiana diversa. Au facut parvoviroza si au avortat in proportie de 75%. Este o boala pe care scroafele mele din ferma nu o fac fiindca sunt imune", ne lamureste directorul executiv.
Prin urmare, purceii hibrizi se nasc in conditiile fermei, iau imunitate colostrala de la mama, care este vaccinata, pregatita imunologic.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Fost si viitor ministru
Targurile si expozitiile reflecta nivelul de dezvoltare si potentialul unui domeniu, īn orice tara. Este o regula generala, valabila īn orice domeniu, indiferent daca vorbim de servicii, industrie sau agricultura. In ceea ce priveste targurile agricole, Romania se situeaza undeva la mijlocul ierarhiei. Avem cateva expozitii organizate īn mod profesionist, īn care sunt prezentate noutati tehnologice, rezultatele ultimelor cercetari. Vizitand aceste targuri an de an, am simtit lipsa unei expozitii nationale pentru zootehnie. Un eveniment care sa aiba īn centrul atentiei genetica; exemplarele cele mai perfomante din rasele de bovine, ovine, caprine etc. Sunt convins ca directia de dezvoltare a agriculturii din Romania arata spre zootehnie, spre ramura care aduce plus valoare. Ma bucura faptul ca politicile Ministerului Agriculturii īncep sa fie din ce īn ce mai clare si mai structurate si favorizeaza crescatorii de animale care īsi desfasoara activitatea īn mod profesionist, bazandu-se pe stiinta si cunoastere. Avem nevoie si de un altfel de sprijin pentru fermieri, cum ar fi un targ national de zootehnie, unde "personajul principal" sa fie genetica de varf. Sigur, nu pot lipsi nici informatiile despre tehnologiile de crestere a animalelor, prepararea furajelor, tehnologii pentru culturile mari. Experienta a dovedit ca targurile regionale de zootehnie sunt de mare interes pentru fermieri. La cel organizat la sfarsitul lunii iulie la Miercurea Ciuc am avut 400 de berbeci, majoritatea de rasa, cu pedigree. Daca am organiza un targ pentru bovine, ovine, caprine, la o scara mult mai mare, cu siguranta am gasi sustinatori si fermieri interesati.