A aparut nr. 10
11 martie 2015
Maternitate de scroafe, incalzita cu apa geotermala

Dimitrie Musca a construit o maternitate noua pentru scroafe. Purceii dorm pe patuturi de ceramica, incalzite partial cu apa geotermala. Maternitatea are 16 compartimente, cu 416 locuri de fatare. Este prevazuta cu gratar de fonta sub scroafa si cu gratar de plastic sub purcei. Are boxe metalice zincate. Jgheaburile de furajare au fost inaltate pentru ca purceii sa nu manance din mancarea mamelor. Purceii au, fiecare, o suzeta de adapare. Pe fiecare compartiment, separat, s-a facut un circuit pe reteaua de apa pentru amplasarea unei pompe in care se introduc vitamine, aminoacizi, medicamente la nevoie.

"Pe sub placile de ceramica de la purcei, circula apa termala. Este un castig pentru noi. Apa vine din sol la 65 de grade Celsius. Circula prin serpentina. Iarna, la minus 20 de grade, noi putem asigura lejer temperatura optima, de 19-26 de grade Celsius", explica Dan Stiubei, seful Fermei de porci.

Deasupra patului cald, pentru a obtine o temperatura mai mare pentru purcei, s-au montat lampi cu infrarosii.
Ferma are 1.650 de scroafe, din care 100 de scroafe se reformeaza in permanenta. In urma cu 3 ani, a inceput modernizarea fermei. La data respectiva, erau 1.450 de scroafe. Modernizand toate adaposturile, a crescut capacitatea. "Va trebui sa marim si numarul de scroafe cu care vom lucra. Ne propunem sa ajungem la 1.700", spune Dan Stiubei.
Daca aici, costul de productie pentru porcul ingrasat se ridica la 4,2-4,3 lei pe kilogram, in care intra inclusiv salarii, impozite, taxe etc., evaluarea costurilor pentru obtinerea unei scroafe este mai complicata. Scrofitele se produc in unitate. Dimitrie Musca nu cumpara material genetic. Anual, aduce vieri de mare valoare genetica, pentru incrucisare. Recolteaza materialul seminal si face insamantari artificiale. Evita sa aduca purcele din exterior, fiindca ferma de ingrasare este veche, cu microbismul specific, unde exista multe boli, comparativ cu una noua.

"Aducand scrofite de la o ferma indemna, care nu are nicio boala, si bagandu-le intr-o ferma veche, putem spune ca le-am omorat. Iau orice boala de-aici: pleuro-pneumonie, micoplasmoza, parvoviroza. In special boli cu specific reproductiv. Si-atunci, producem scrofite care provin din scroafe imunizate in conditii de ferma. Astfel, se evita pierderile.
In urma cu 5 ani, am adus material gene-tic de la PIC. Vieri si scrofite. Am avut probleme foarte mari cu un lot de 100 de scrofite. Unele s-au imbolnavit, au murit, altele au avortat. Cauza a fost aclimatizarea. Au venit dintr-o ferma indemna, noua, riguros controlata, de la Vasilati, judetul Giurgiu, unde nu aveau nicio boala, intr-o ferma cu flora microbiana diversa. Au facut parvoviroza si au avortat in proportie de 75%. Este o boala pe care scroafele mele din ferma nu o fac fiindca sunt imune", ne lamureste directorul executiv.
Prin urmare, purceii hibrizi se nasc in conditiile fermei, iau imunitate colostrala de la mama, care este vaccinata, pregatita imunologic.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Fost si viitor ministru
De doua saptamani, proiectul noului Cod fiscal a intrat īn dezbatere publica. Acesta confirma munca de luni de zile a unor patronate din industria alimentara de a convinge autoritatile ca un regim fiscal mai bland poate influenta pozitiv productia agricola romaneasca. Ma bucur ca s-a īnteles ca TVA scazuta la 9% la carne, peste, legume, fructe poate repeta succesul īnregistrat īn sectorul de panificatie. Am ramas īnsa uimit de faptul ca produsele lactate nu beneficiaza de acest "tratament preferential", ramanand īn marja generala, de TVA 24% (posibil 20%, conform noului Cod fiscal). Nu īnteleg de ce, mai ales ca sunt produse care se adreseaza īn special copiilor si batranilor, categorii sociale care nu au mai deloc venituri. Sunt de parere ca macar laptele de consum (daca nu si iaurtul si branzeturile) ar trebui introdus īn noua grila de TVA. Pe langa demersurile pe care ar trebui sa le faca īn acest sens patronatele si asociatiile profesionale, cred ca si fermierii ar trebui sa se implice īn negocieri. Pentru ca, dincolo de ajutorul pentru zona de procesare, aceasta TVA scazuta le-ar creste mult vanzarile. O crestere a consumului este, īn final, un beneficiu pentru fermieri. In schimb, am fost foarte multumit de faptul ca, pentru prima oara, se constientizeaza ca TVA scazuta nu īnseamna ca vor intra a doua zi mai multi bani īn buget. Dar, īn 2-3 ani, se face "curatenie" īn economie, caci se descurajeaza competitia neloiala īntre jucatori, cea de care se lovesc foarte multi producatori.