Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Un program agricol in varianta liberala

Programul liberal privind agricultura si dezvoltarea rurala isi propune exprimarea neingradita a potentialului de care dispune agricultura romaneasca si mediul nostru rural. In opinia mea, trei sunt problemele pe care as incerca sa le rezolv la inceputul unui eventual mandat la conducerea Ministerului Agriculturii.

Accesarea fondurilor europene Romania beneficiaza, in perioada 2007-2013, de o finantare europeana nerambursabila de peste 8 miliarde de euro. Aproape un miliard de euro pe an. Este firesc ca accesarea acestor fonduri sa se faca in sistem de cofinantare. Deci, fermierii trebuie sa vina si cu fonduri proprii. Or, fermierii nostri nu au acumulat resursele financiare necesare unor investitii importante. In aceasta situatie, accesarea fondurilor europene impune interventia statului, a Ministerului Agriculturii. In caz contrar, riscam sa pierdem acesti bani.
Consider ca Guvernul ar trebui sa construiasca un Fond special de investitii prin care sa fie sprijiniti fermierii in accesarea banilor europeni. Un astfel de Fond, spune dna Veronica Toncea de la FGCR, s-ar putea constitui chiar cu sprijin european. Acest fond ar investi alaturi de fermieri pentru construirea de adaposturi si anexe in fermele de animale; pentru achizitionarea de masini si utilaje agricole; pentru silozuri si alte spatii de depozitare; pentru instalatii ori fabrici de prelucrare a materiilor prime agricole etc. As merge mai departe spunand ca aceste fonduri ar putea asigura si “creditul funciar” pentru comasarea terenurilor agricole.
Sigur, si sistemul bancar ar trebui sa ofere, cu mai multa incredere, credite pentru cofinantare. In acest sens, cred ca bancilor le trebuie o mai buna expertiza, sa inteleaga specificul activitatilor agricole. Veniturile in agricultura sunt de cele mai multe ori sezoniere. Fermierul primeste bani de doua ori pe an, vara si toamna. Bancile nu au rabdare azi sa astepte aceste termene lungi pentru restituirea creditelor.
In opinia mea, bancile ar trebui sa-si angajeze specialisti, pe care ii pot asigura universitatile agricole, care sa intocmeasca programe pe termen lung, sa evidentieze oportunitatile existente in agricultura. Si sa sustina aceste programe benefice deopotriva pentru fermieri, dar si pentru banci.

Angajarea specialistilor in agricultura Cred ca fiecare unitate agricola ar trebui sa aiba specialisti in domeniu: agricultura, horticultura, zootehnie, imbunatatiri funciare, medicina veterinara. Sau, in fiecare localitate sa existe astfel de specialisti. Universitatile produc anual sute ori chiar mii de ingineri de specialitate. Din pacate, dupa absolvire, multi nu practica efectiv profesiile pentru care s-au pregatit. Nu este pacat de efortul material si intelectual consumat la cursuri, seminarii si biblioteci?
Cert este ca progresul agriculturii, modernizarea acesteia, cresterea randamentelor si a calitatii produselor agricole sunt de neconceput fara aportul specialistilor.
Prima solutie ar fi adoptarea unei legi prin care tinerii specialisti agricoli sa fie obligati sa lucreze in productie, in unitati agricole private. Astfel, ei vor deprinde activitatile practice, vor avea responsabilitati directe, vor fi pusi in situatia de a lua decizii. Cu alte cuvinte, vor invata practicarea meseriilor pentru care s-au format.
Aceasta masura ar trebui sa fie corelata cu cointeresarea fermierilor in angajarea tinerilor specialisti. In acest scop, Ministerul Agriculturii, impreuna cu Ministerul Finantelor, ar trebui sa creeze anumite facilitati, cum ar fi de exemplu deducerea anumitor taxe si impozite.

Luarea in cultura a terenurilor nelucrate Sigur, o solutie pentru ca specialistii agricoli sa intre ei insisi in afaceri agricole, sa-si infiinteze ferme. Ne vaitam de ani de zile ca avem doua-trei milioane de hectare nelucrate. In conditiile in care Romania dispune de 14,7 milioane de hectare de terenuri agricole, din care circa 10 milioane de hectare arabile, circa un sfert din suprafata ramane, an de an, nelucrata. Este o pierdere uriasa pentru intreaga economie a tarii. Este de neconceput ca, dispunand de resurse umane, de specialisti formati in universitati, sa lasam nevalorificate suprafete atat de mari din patrimoniul funciar al tarii. De aceea, consider ca Ministerul Agriculturii ar trebui sa initieze si sa puna in aplicare masuri care sa duca la luarea in cultura si valorificarea celor 3 milioane de hectare nelucrate. Ma gandesc la penalitati pentru cei care nu-si lucreaza terenurile, la amenzi care sa fie mai mari decat subventiile etc.
Pe de alta parte, asa cum prevede Programul liberal, sunt necesare masuri de stimulare a comasarii funciare, cum ar fi pensionarea timpurie, instalarea tinerilor fermieri, politica de impozitare, sustinerea regruparii voluntare a terenurilor, in concordanta cu reglementarile europene, precum si crearea unui credit funciar pentru achizitionarea de terenuri de catre fermieri.
In calitate de agronom, de formator de specialisti agricoli, am convingerea ca agricultura ramane una dintre ramurile esentiale ale economiei noastre, care va sustine decisiv iesirea Romaniei din criza.
As parafraza, in final, cele spuse de cancelarul german Adenauer: “A venit vremea ca poporul roman sa manance ceea ce produce pamantul romanesc”.

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!