Majoritatea fermierilor romani sunt foarte interesati sa utilizeze tehnologii care sa le permita sa foloseasca cat mai eficient apa, mai ales in anii secetosi. Unii incearca sa "piarda" cat mai putina apa din pamant folosind sisteme reduse de lucrare a solului, altii utilizeaza culturi/soiuri mai bine adaptate stresului hidric.

Multi dintre cultivatorii de porumb s-au intrebat probabil daca este cazul sa cultive si sorg. Pe parcursul a catorva articole, vom incerca sa analizam cateva informatii din literatura de specialitate referitoare la acest subiect.
In numarul din iulie-august de anul trecut al revistei Perspectives Aricoles, specialistii Arvalis afirma ca porumbul este mai productiv decat sorgul in conditiile unor restrictii moderate de apa. Acest lucru de datoreaza mai multor factori, studiati in cadrul unor experiente efectuate in Franta, in conditii pedoclimatice diferite. Iata pe scurt despre ce este vorba.

Intr-o localitate din departamentul Tarn din sudul Frantei, productia de porumb a fost cu 4,6 t/ha mai mare decat cea de sorg atunci cand ambele specii au fost irigate la optim (150 mm la sorg si 275 mm la porumb). Asta nu inseamna ca productiile de sorg sunt mici. Recolta la sorg s-a plafonat in jurul valorii de 10 t/ha, pe cand cea de porumb a ajuns la 14,6 t/ha. Tehnologiile au variat in functie de norma de irigare, atat la sorg, cat si la porumb.

In conditii nerestrictive pentru porumb (s-a irigat cu 275 mm, iar productia a fost de 14,6 t/ha), s-au utilizat densitati de 79.000 plante/ha si 200 kg N/ha. La irigarea cu 100 mm, productiile au variat, intre 8,6 t/ha si 10,6 t/ha, in functie de hibrid. Densitatea a fost de 65.000 plante/ ha, iar doza de azot de 100 kg N/ha.

La sorg, la irigarea in optim (150 mm, productia de 10 t/ha), densitatea a fost de 255.000 plante/ha, iar doza de azot de 150 kg N/ha. Cand s-a redus norma la 100 mm, productia a fost in jur de 9 t/ha, densitatea a scazut la 200.000 plante/ha, iar doza la 100 kg N/ha.
Chiar si la neirigat, productia de porumb a fost mai mare decat cea de sorg (7,1 t/ha, fata de 6,1 t/ha).

Profitul a fost mai mare la porumb, atat la irigat, cat si la neirigat.
Rezultatele au doua explicatii:
a) Potentialul de productie mai mare la porumb. In timp ce progresul genetic la porumb a avut cresteri importante de la sfarsitul anilor ¨80 (potentialul de productie se mareste cu cca. 120 kg/an), la sorg cresterea a fost nesemnificativa.
b) Utilizarea mai eficienta a apei. Porumbul este superior sorgului in conditiile de stres hidric limitat, deoarece foloseste apa mai eficient. Desi consumul de apa este mai mic la sorg (390 mm pentru a ajunge la maturitate fiziologica, iar la porumb este de 480 mm), pentru fiecare mm de apa consumat, porumbul a produs cu 31% mai multa biomasa. De asemenea, productia de boabe raportata la 1 mm apa consumata a fost cu 18% mai mare la porumb decat la sorg.

In alt departament (Drôme, din SE Frantei), cu alt regim pluviometric si pe alt tip de sol, rezultatele au fost diferite.

La neirigat, productia de porumb a fost de numai 2,5 t/ha, iar cea de sorg a fost de 5,6 t/ha. Una din cauze a fost probabil si densitatea prea mare la porumbul neirigat (70.000 plante/ha pentru un hibrid tardiv), pe cand la sorg a fot una mai adecvata conditiilor de crestere (205.000 plante/ha).
In conditii optime de irigare pentru sorg (143 mm) si porumb (375 mm), diferentele au fost de 6 t/ha in favoarea porumbului: 15 t/ha fata de 9 t/ha. Diferenta a fost influentata si de densitatea prea mica la sorg (205.000 plante/ha).
La norma de udare de 150 mm (optima pentru sorg, insuficienta pentru porumb), productiile au fost asemanatoare (in jur de 9 t/ha la ambele culturi). In conditii de irigare, profitul a fost mai mare la porumb. La neirigat, in timp ce cultura de sorg a fost profitabila, la porumb s-au inregistrat pierderi.

Concluzii. Cand aprovizionarea cu apa (din sol si irigatii) a depasit 100 mm, productiile de porumb tind sa depaseasca pe cele de sorg. Cu cat este mai multa apa disponibila, cu atat cresc si diferentele de productie dintre cele doua specii. Acest lucru poate fi observat si in Romania. In 2011, Ion Mihai (Mirosi, judetul Arges), a cultivat atat sorg, cat si porumb. In conditiile in care precipitatiile din iunie-august au fost de 170 mm, productia medie de porumb a fost de 8,7 t/ha, iar cea de sorg de numai 7 t/ha. Aceste rezultate nu l-au determinat pe fermier sa renunte la sorg, deoarece frecventa anilor secetosi este mai mare decat cea a anilor favorabili. De aceea se gandeste serios sa mareasca ponderea sorgului in exploatatie.
Toleranta la seceta a hibrizilor de porumb sau de sorg trebuie pusa in valoare prin tehnologii adecvate. Alegerea gresita a densitatii poate penaliza semnificativ productia.

Horia-Victor HALMAJAN