Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Gospodarirea pajistilor in Elvetia XIV

Recoltarea si conservarea furajelor
Iarba de pe pajisti care nu se pasuneaza se recolteaza pentru prepararea fanului si, derivatelor din fan (faina, brichete), insilozare sau in vederea curatirii pasunii de resturile nepasunate. Se poate afirma fara teama de a gresi, ca procedeul traditional de recoltare cu coasa este pe cale de disparitie. Numai in cazuri izolate si anume pe taluzurile abrupte ale soselelor, pe terenuri situate in panta mare sau foarte framantate, se mai foloseste coasa.
La extinderea rapida a recoltarii mecanizate a ierbii a contribuit fara indoiala pregatirea terenului. Intr-adevar, elvetienii acorda o atentie foarte mare nivelarii terenului, conditia de baza pentru executarea mecanizata nu numai a recoltarii, dar a tuturor lucrarilor.
Cositul ierbii se face cu cositori mecanice. Exista o multime de tipuri de cositori, cu lama sau rotative, cele mai raspandite fiind cele cu lama. Cositorile cu cutite rotative se folosesc pentru productii mari de iarba si in cazul cand iarba este cazuta la pamant. Cositorile de acest tip au o deficienta. Taierea nu se face drept, ci prin ruperea tulpinilor. Din aceasta cauza plantele sufera, iar unele graminee si leguminoase se usuca.
Cositorile pot fi purtate pe tractor sau actionate de tractoare monoax de dimensiuni mici, in acest din urma caz, agregatul numindu-se in mod curent, motocositoare. Este demn de remarcat faptul ca orice motocositoare este echipata cu cutite de lungime diferita. Acest echipament ii asigura un front de lucru de latime variabila de la 1,30 m la 1,90 m. Alegerea latimii de lucru se face in functie de starea culturii.
Cositorile pot lasa iarba imprastiata pe toata suprafata sau adunata in brazde, cum este motocositoarea "Rapid rex" prevazuta cu o furca laterala, care aduna masa verde taiata intr-o singura parte.
Pentru lucrarile in panta, majoritatea tipurilor de motocositori pot fi echipate cu roti metalice cu dinti. Aceste roti se monteaza in afara rotilor de cauciuc, dand o mai mare stabilitate si aderenta masinii.
Motocositorile echipate cu roti metalice se pot folosi si la lucrari de imbunatatire a pajistilor. O motocositoare astfel echipata lucreaza la altitudinea de 1.700 m, cosind tufe de Vaccinium myrtillus si Vaccinium vitis-idaea.

Conservarea furajelor
Metodele cele mai raspandite de conservare a furajelor fibroase sunt prin uscare sau prin insilozare. Ambele sunt raspandite si fiecare dintre ele prezinta avantaje si dezavantaje, astfel ca agricultorul alege o metoda sau alta, in functie de conditiile in care se afla gospodaria.

Prepararea fanului
Pentru majoritatea gospodariilor, fanul joaca un rol esential in alimentarea de iarna a animalelor. Se considera ca randamentul unei vaci de lapte este influentat in general 20 % de potentialul genetic, 30 % de conditiile de cazare si ingrijire si 50 % de furajare. Dar pentru a estima exact rolul valorii nutritive a furajului trebuie sa se tina seama de relatia recoltare - conservare - furajare rationala.
Recoltarea unui fan de calitate este o problema importanta si adesea dificil de realizat. Productia furajera este tributara diversilor factori impusi de ritmul de vegetatie al plantelor, conditiile atmosferice, mecanizarea lucrarilor si felul de depozitare. Intre acesti factori, precipitatiile atmosferice joaca un rol important. Ploile dese innegresc furajul, il deprecieaza, compromitand chiar recolta. In aceasta situatie agricultura elvetiana cauta mereu solutii pentru rezolvarea problemei.
Una din metodele foarte folosite este grabirea uscarii fanului pe sol. In acest scop s-a pus la dispozitia agricultorilor un set bogat de masini care sparg brazdele si imprastie iarba, o intorc, iar dupa uscare o strang in brazde in vederea adunarii. Masinile de tip pirueta purtate pe tractor, ridica iarba de pe sol, o aerisesc, o intorc si o lasa afanata. Prin cateva treceri pe zi cu aceste masini se grabeste considerabil procesul de uscare. La ultima trecere, masina se regleaza pentru a lasa fanul in brazde groase, gata pregatite in vederea strangerii de pe camp. Pentru strangerea fanului se mai foloseste si grebla mecanica a carei constructie, ca si a preselor de balotat, este asemanatoare cu a celor existente in sistema noastra de masini.

Riscul provocat de ramanerea prelungita a furajului recoltat pe teren este mult diminuat, prin terminarea uscarii fanului pe cale artificiala, in fanar. Baza uscarii prin ventilatie este lasarea furajului putin timp pe camp, de a-l manipula mecanic pana la umiditatea de 35 - 50 % si desavarsirea uscarii cu curent de aer rece sau cald. Metoda permite uscarea furajului in stadiul optimal si conservarea la maximum a valorii sale furajere. Pentru reusita deplina se recomanda cultivarea de soiuri bogate in frunze care in momentul recoltarii sa contina cat mai putine tije.
O alta posibilitate este uscarea artificiala a ierbii, care se practica de multa vreme.
Metoda se aplica pe scara industriala, fiind organizata de mai multe cooperative care poseda uscatoare moderne, unde fermierii duc iarba direct de pe camp si primesc furajul uscat in saci sau sub diferite forme de comprimare.
Cu toate avantajele tehnice oferite, uscarea artificiala a ierbii a inceput sa intre in declin din cauza pretului de cost prea ridicat ce-l inregistreaza.

Transportul fanului si a ierbii
Manipularea furajelor cu ocazia transportului este o lucrare greoaie care reclama multe brate de lucru si timp. Mecanizarea acestor lucrari, precum si a lucrarilor de preparare a fanului, pot fi socotite printre succesele de seama ale agriculturii elvetiene in domeniul mecanizarii lucrarilor de productie a furajelor.
Pentru transportul ierbii si a fanului nebalotat, se foloseste pe scara larga autoincarcatoarea. Faptul ca autoincarcatorile au fost bine primite de fermieri si solicitate, a facut sa apara un numar mare de tipuri, de constructie si capacitate diferita. Principiul insa, este acelasi: masina de tip remorca pe doua roti atasata la tractor, are in partea din fata un pick-up care preia iarba sau fanul din brazda si il incarca automat. Descarcarea se face tot automat prin partea din spate, punandu-se in functie o banda transportoare aflata pe fundul remorcii. In ultima vreme au aparut si autoincarcatori autopropulsate, a caror posibilitate de manevra pe terenurile in panta este mai mare decat in cazul celor remorcate.
Fanul balotat se transporta cu remorci obisnuite. Pentru zona de munte exista remorci de capacitate mica pe doua roti, remorcate de tractoare pe 4 roti sau chiar de tractoare monoax. De altfel, trebuie amintit ca in aceasta zona, remorcile mici, atasate la tractoarele monoax sunt foarte raspandite. Cu ajutorul lor se fac aproape toate transporturile, inlocuind cu succes serviciile facute altadata de cai. Depozitarea fanului se face foarte rar sub cerul liber. Grajdurile sunt astfel construite, ca sa poata adaposti in podul lor intreg stocul de fan.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!