Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
A aparut Asociatia Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania

Pe 18 februarie, a avut loc in sala Bucovina, de la Consiliul Judetean Suceava, adunarea generala de constituire a Asociatiei Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania. Au participat 35 de crescatori din toata tara. Ei au reprezentat atat societati comerciale, cat si persoane fizice.

Crescatorii au primit sprijin logistic pentru organizare din partea lui Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava, a prefectului Sorin Arcadie si a lui Dumitru Marinache, directorul Camerei Agricole Suceava.

Fermierii au votat Statutul, Programul de activitate, cuantumul taxei de inscriere si al cotizatiei anuale. In urma dezbaterilor, 23 de crescatori au devenit membri cu drepturi depline, iar ceilalti au posibilitatea sa adere ulterior, in aceleasi conditii.
Membrii inscrisi in ACBCR reprezinta deocamdata 8 judete: Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui, Bistrita, Brasov, Cluj si Maramures. Vor adera ulterior crescatori din Galati, Harghita si Bihor. Cei 23 de membri au un efectiv total de 2.500 de bovine din rase pentru carne sau metisi.

Este un pas semnificativ in organizarea crescatorilor din acest domeniu. Ei au probleme specifice, iar rolul lor pe piata din Romania va creste daca vor face consecvent ameliorare si daca isi vor apara drepturile. Ei spera sa conteze ca profesionisti, alaturi de partenerii lor care se ocupa de vacile cu lapte.

Dumitru Grigorean, Pojorata, Suceava:

Am avut sedinta de constituire si asteptam hotararea judecatoreasca.
Un prim obiectiv pentru noi este promovarea pe doua planuri: promovarea raselor pe care noi le crestem - Charolaise, Limousin, Angus, Blue Belgique, Piemontez - pentru ca toti crescatorii sa cunoasca avantajele, tehnologia cresterii; promovarea calitatilor carnii la nivelul consumatorilor din Romania. Oamenii trebuie sa afle ca produsele obtinute de noi au calitate net superioara carnii de vita de reforma, care exista pe piata.
Eu am 50 de capete, din care 25 rasa Charolaise curata, aduse din Franta, iar restul metisi, in special cu Baltata, montate tot cu Charolaise.
Acum avem doua categorii de crescatori: cei care au importat animale cu pedigree si care vand taurasi pentru monta, pastrand junincile pentru reproductie, si cei care cresc metisi obtinuti prin incrucisare cu rase autohtone. In ultimii ani, multi crescatori de la munte au folosit tauri din rase de carne pentru metisare sau material seminal.
Ideal ar fi sa ingrasam taurasii aici si sa vindem, daca nu carcasa, macar taurii gata formati. Problema principala este ca nu avem capacitatea necesara. Marii consumatori de carne de vita din vest vor cantitate. Trebuie sa ai minim 30 de tauri odata, adica 22 de tone pentru un tir. Acesta este unul din motivele pentru care am hotarat sa ne asociem. Vom face vanzarea in comun sau centralizarea vanzarilor. Bine ar fi sa vindem taurasi ingrasati, dar pretul viteilor pana la 100 de kilograme este foarte bun. De aceea, micii crescatori prefera sa-i vanda inca neformati, pana la 100 de kilograme, la ingrasatorii din afara. Ei primesc 14-16 lei pe kilogramul in viu si li se pare tentant. Deci noi nu mai avem ce ingrasa sau ce procesa. Aici ar trebui sa intervina statul, asa cum se procedeaza, deocamdata, in zonele defavorizate: trebuie acordat un sprijin pentru vitei de carne sau metisi pana la 8 luni. Datele problemei s-ar schimba.

Emil Popa, Munteni, Tecuci:

Mi-am propus sa ader si eu. Sunt crescator de vaci de carne - mai precis, pentru carne, ca asa ne-au corectat cei de la Minister. Mi-au intors documentele din cauza acestei greseli gramaticale, dar eu nu ma supar. Noi figuram in nomenclatorul zootehniei din Romania la "alte categorii de animale", dar asta nu i-a deranjat.
Vrem sa fim recunoscuti de autoritati ca suntem crescatori profesionisti de vaci pentru carne. Am avut alegeri, am aprobat statutul, programul. Ne propunem sa ne batem pentru subventii specifice vacii de carne, vrem sa facem controlul performantelor. Eu am elaborat documentatia pentru control, am transmis-o si la ANARZ Bucuresti, pe cand era acolo domnul Gheorghe Neata. Nu stia nimeni cum se face controlul performantelor la vaca pentru carne, in Romania este o noutate absoluta, inventam roata acum. Numai daca mor sa nu fac controlul performantelor. Trebuie sa avem taurii nostri. Iar in ce priveste subventiile, abia peste doi ani mai putem discuta.

Nistor Burduhos, Vorniceni, Suceava:

Munca abia acum incepe, ca sa punem Asociatia pe roate. Pregatim si o vizita in Franta pentru crescatori. Unii inca au ramas reticenti. Ne propunem sa promovam rasele pentru carne si vom elabora o strategice in acest sens.

Dimitrie Musca, Curtici, Arad:

Vacile mele Charolaise evolueaza excelent. Am deja 12 tauri de cate 700 de kilograme. Inca nu am inceput sa sacrific. Am avut un spor mediu zilnic de crestere de 1,5 kg. Oamenii deja ma intreaba cand voi scoate la vanzare. Nu ma intereseaza sa ma asociez cu cei din Suceava. E bine ca se asociaza, dar pentru mine e prea departe. De la un colt la altul de tara. Eu promovez vaca de carne prin magazinele mele. Am deja 29 de magazine. Probabil ca vom face si testarile de biopsii la laborator.

Constantin Prodaniuc, Moara Vorniceni, Suceava:

Nu domnul Flutur a fondat Asociatia, noi am facut-o. Vrem sa facem cunoscute rasele si performantele noastre. Si ca sa contam, trebuie sa ne unim. Trebuie sa facem presiuni asupra institutiilor statului, sa fie incadrata si vaca de carne macar ca vaca de lapte. Punctajul pentru subventii la vaca de carne este inexistent. Controlul performantelor nu se mai face deloc nici la vaca de lapte. Cine mai face bonitarea astazi? Pentru vaca de carne nici nu exista structurile de bonitare. Chiar ma roade ca mi se face o concurenta neloiala, fiindca se da subventie numai crescatorilor din zone defavorizate. Atunci sa umblam si la sistemul de impozitare, in functie de "zone defavorizate sau favorizate". Vrem sa promovam animalele noastre din rase pentru carne. Toate le-am pus pe tapet.


Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des în ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa înlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit în lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat în opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori în agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni înstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute în carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste întrebari vin în functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, în timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca în contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar în cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care îi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca în retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu în mod real; dar în mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata împartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si în ceea ce înseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri în conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa însemne si mai multe cereale consumate. Deci, în final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, în mod sigur în 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.