Profitul agricol nr. 25
24 iunie 2015
A aparut Asociatia Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania

Pe 18 februarie, a avut loc in sala Bucovina, de la Consiliul Judetean Suceava, adunarea generala de constituire a Asociatiei Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania. Au participat 35 de crescatori din toata tara. Ei au reprezentat atat societati comerciale, cat si persoane fizice.

Crescatorii au primit sprijin logistic pentru organizare din partea lui Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava, a prefectului Sorin Arcadie si a lui Dumitru Marinache, directorul Camerei Agricole Suceava.

Fermierii au votat Statutul, Programul de activitate, cuantumul taxei de inscriere si al cotizatiei anuale. In urma dezbaterilor, 23 de crescatori au devenit membri cu drepturi depline, iar ceilalti au posibilitatea sa adere ulterior, in aceleasi conditii.
Membrii inscrisi in ACBCR reprezinta deocamdata 8 judete: Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui, Bistrita, Brasov, Cluj si Maramures. Vor adera ulterior crescatori din Galati, Harghita si Bihor. Cei 23 de membri au un efectiv total de 2.500 de bovine din rase pentru carne sau metisi.

Este un pas semnificativ in organizarea crescatorilor din acest domeniu. Ei au probleme specifice, iar rolul lor pe piata din Romania va creste daca vor face consecvent ameliorare si daca isi vor apara drepturile. Ei spera sa conteze ca profesionisti, alaturi de partenerii lor care se ocupa de vacile cu lapte.

Dumitru Grigorean, Pojorata, Suceava:

Am avut sedinta de constituire si asteptam hotararea judecatoreasca.
Un prim obiectiv pentru noi este promovarea pe doua planuri: promovarea raselor pe care noi le crestem - Charolaise, Limousin, Angus, Blue Belgique, Piemontez - pentru ca toti crescatorii sa cunoasca avantajele, tehnologia cresterii; promovarea calitatilor carnii la nivelul consumatorilor din Romania. Oamenii trebuie sa afle ca produsele obtinute de noi au calitate net superioara carnii de vita de reforma, care exista pe piata.
Eu am 50 de capete, din care 25 rasa Charolaise curata, aduse din Franta, iar restul metisi, in special cu Baltata, montate tot cu Charolaise.
Acum avem doua categorii de crescatori: cei care au importat animale cu pedigree si care vand taurasi pentru monta, pastrand junincile pentru reproductie, si cei care cresc metisi obtinuti prin incrucisare cu rase autohtone. In ultimii ani, multi crescatori de la munte au folosit tauri din rase de carne pentru metisare sau material seminal.
Ideal ar fi sa ingrasam taurasii aici si sa vindem, daca nu carcasa, macar taurii gata formati. Problema principala este ca nu avem capacitatea necesara. Marii consumatori de carne de vita din vest vor cantitate. Trebuie sa ai minim 30 de tauri odata, adica 22 de tone pentru un tir. Acesta este unul din motivele pentru care am hotarat sa ne asociem. Vom face vanzarea in comun sau centralizarea vanzarilor. Bine ar fi sa vindem taurasi ingrasati, dar pretul viteilor pana la 100 de kilograme este foarte bun. De aceea, micii crescatori prefera sa-i vanda inca neformati, pana la 100 de kilograme, la ingrasatorii din afara. Ei primesc 14-16 lei pe kilogramul in viu si li se pare tentant. Deci noi nu mai avem ce ingrasa sau ce procesa. Aici ar trebui sa intervina statul, asa cum se procedeaza, deocamdata, in zonele defavorizate: trebuie acordat un sprijin pentru vitei de carne sau metisi pana la 8 luni. Datele problemei s-ar schimba.

Emil Popa, Munteni, Tecuci:

Mi-am propus sa ader si eu. Sunt crescator de vaci de carne - mai precis, pentru carne, ca asa ne-au corectat cei de la Minister. Mi-au intors documentele din cauza acestei greseli gramaticale, dar eu nu ma supar. Noi figuram in nomenclatorul zootehniei din Romania la "alte categorii de animale", dar asta nu i-a deranjat.
Vrem sa fim recunoscuti de autoritati ca suntem crescatori profesionisti de vaci pentru carne. Am avut alegeri, am aprobat statutul, programul. Ne propunem sa ne batem pentru subventii specifice vacii de carne, vrem sa facem controlul performantelor. Eu am elaborat documentatia pentru control, am transmis-o si la ANARZ Bucuresti, pe cand era acolo domnul Gheorghe Neata. Nu stia nimeni cum se face controlul performantelor la vaca pentru carne, in Romania este o noutate absoluta, inventam roata acum. Numai daca mor sa nu fac controlul performantelor. Trebuie sa avem taurii nostri. Iar in ce priveste subventiile, abia peste doi ani mai putem discuta.

Nistor Burduhos, Vorniceni, Suceava:

Munca abia acum incepe, ca sa punem Asociatia pe roate. Pregatim si o vizita in Franta pentru crescatori. Unii inca au ramas reticenti. Ne propunem sa promovam rasele pentru carne si vom elabora o strategice in acest sens.

Dimitrie Musca, Curtici, Arad:

Vacile mele Charolaise evolueaza excelent. Am deja 12 tauri de cate 700 de kilograme. Inca nu am inceput sa sacrific. Am avut un spor mediu zilnic de crestere de 1,5 kg. Oamenii deja ma intreaba cand voi scoate la vanzare. Nu ma intereseaza sa ma asociez cu cei din Suceava. E bine ca se asociaza, dar pentru mine e prea departe. De la un colt la altul de tara. Eu promovez vaca de carne prin magazinele mele. Am deja 29 de magazine. Probabil ca vom face si testarile de biopsii la laborator.

Constantin Prodaniuc, Moara Vorniceni, Suceava:

Nu domnul Flutur a fondat Asociatia, noi am facut-o. Vrem sa facem cunoscute rasele si performantele noastre. Si ca sa contam, trebuie sa ne unim. Trebuie sa facem presiuni asupra institutiilor statului, sa fie incadrata si vaca de carne macar ca vaca de lapte. Punctajul pentru subventii la vaca de carne este inexistent. Controlul performantelor nu se mai face deloc nici la vaca de lapte. Cine mai face bonitarea astazi? Pentru vaca de carne nici nu exista structurile de bonitare. Chiar ma roade ca mi se face o concurenta neloiala, fiindca se da subventie numai crescatorilor din zone defavorizate. Atunci sa umblam si la sistemul de impozitare, in functie de "zone defavorizate sau favorizate". Vrem sa promovam animalele noastre din rase pentru carne. Toate le-am pus pe tapet.


Citeste si:


Fost si viitor ministru
Bancile sustin ca riscurile de creditare a afacerilor īn agricultura s-au diminuat. Tot acestea sunt de parere ca anul 2014 a fost unul foarte bun īn materie de creditare a fermierilor. Cu toate acestea, sunt extrem de multe proiecte pe fonduri europene care nu au putut fi implementate si nu vor putea fi nici pe viitor din cauza lipsei de cofinantare si a lipsei unor politici agricole viabile din partea MADR (cum a fost, de exemplu, programul Fermierul). Din punctul meu de vedere, nu dobanda practicata de banci este astazi o problema. Problema īn implementarea proiectelor care necesita cofinantare tine, īn primul rand, de garantarea creditelor. Fondurile de garantare ar trebui sa explice de ce au considerat, īn ultima perioada, ca trebuie sa mareasca comisioanele, mai ales la beneficiarii de fonduri UE? De ce se face diferenta īntre administratiile publice locale, care au comision de garantare īntre 0,25-0,75%, si persoanele juridice cu afaceri īn agricultura, care au comision īntre 3% si 5%? Fermierii considera aceste conditii abuzive si au dreptate! O alta conditie impusa de banci, care nu lipseste din nici un contract de finantare, face referire la rulajul bancar. In orice contract de finantare banca impune o conditie de rulaj. Dar, bancile trebuie sa īnteleaga ca, īn activitatea agricola, cifra de afaceri nu este aceeasi cu rulajul bancar. Aici este o nisa pe care IFN-urile si alte societati de profil au speculat-o. Fermierii trebuie sa se descurce īntr-un fel, asa ca īsi cauta furnizori care dau inputuri cu plata la recoltare sau fac bartere.