Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
A aparut Asociatia Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania

Pe 18 februarie, a avut loc in sala Bucovina, de la Consiliul Judetean Suceava, adunarea generala de constituire a Asociatiei Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania. Au participat 35 de crescatori din toata tara. Ei au reprezentat atat societati comerciale, cat si persoane fizice.

Crescatorii au primit sprijin logistic pentru organizare din partea lui Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava, a prefectului Sorin Arcadie si a lui Dumitru Marinache, directorul Camerei Agricole Suceava.

Fermierii au votat Statutul, Programul de activitate, cuantumul taxei de inscriere si al cotizatiei anuale. In urma dezbaterilor, 23 de crescatori au devenit membri cu drepturi depline, iar ceilalti au posibilitatea sa adere ulterior, in aceleasi conditii.
Membrii inscrisi in ACBCR reprezinta deocamdata 8 judete: Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui, Bistrita, Brasov, Cluj si Maramures. Vor adera ulterior crescatori din Galati, Harghita si Bihor. Cei 23 de membri au un efectiv total de 2.500 de bovine din rase pentru carne sau metisi.

Este un pas semnificativ in organizarea crescatorilor din acest domeniu. Ei au probleme specifice, iar rolul lor pe piata din Romania va creste daca vor face consecvent ameliorare si daca isi vor apara drepturile. Ei spera sa conteze ca profesionisti, alaturi de partenerii lor care se ocupa de vacile cu lapte.

Dumitru Grigorean, Pojorata, Suceava:

Am avut sedinta de constituire si asteptam hotararea judecatoreasca.
Un prim obiectiv pentru noi este promovarea pe doua planuri: promovarea raselor pe care noi le crestem - Charolaise, Limousin, Angus, Blue Belgique, Piemontez - pentru ca toti crescatorii sa cunoasca avantajele, tehnologia cresterii; promovarea calitatilor carnii la nivelul consumatorilor din Romania. Oamenii trebuie sa afle ca produsele obtinute de noi au calitate net superioara carnii de vita de reforma, care exista pe piata.
Eu am 50 de capete, din care 25 rasa Charolaise curata, aduse din Franta, iar restul metisi, in special cu Baltata, montate tot cu Charolaise.
Acum avem doua categorii de crescatori: cei care au importat animale cu pedigree si care vand taurasi pentru monta, pastrand junincile pentru reproductie, si cei care cresc metisi obtinuti prin incrucisare cu rase autohtone. In ultimii ani, multi crescatori de la munte au folosit tauri din rase de carne pentru metisare sau material seminal.
Ideal ar fi sa ingrasam taurasii aici si sa vindem, daca nu carcasa, macar taurii gata formati. Problema principala este ca nu avem capacitatea necesara. Marii consumatori de carne de vita din vest vor cantitate. Trebuie sa ai minim 30 de tauri odata, adica 22 de tone pentru un tir. Acesta este unul din motivele pentru care am hotarat sa ne asociem. Vom face vanzarea in comun sau centralizarea vanzarilor. Bine ar fi sa vindem taurasi ingrasati, dar pretul viteilor pana la 100 de kilograme este foarte bun. De aceea, micii crescatori prefera sa-i vanda inca neformati, pana la 100 de kilograme, la ingrasatorii din afara. Ei primesc 14-16 lei pe kilogramul in viu si li se pare tentant. Deci noi nu mai avem ce ingrasa sau ce procesa. Aici ar trebui sa intervina statul, asa cum se procedeaza, deocamdata, in zonele defavorizate: trebuie acordat un sprijin pentru vitei de carne sau metisi pana la 8 luni. Datele problemei s-ar schimba.

Emil Popa, Munteni, Tecuci:

Mi-am propus sa ader si eu. Sunt crescator de vaci de carne - mai precis, pentru carne, ca asa ne-au corectat cei de la Minister. Mi-au intors documentele din cauza acestei greseli gramaticale, dar eu nu ma supar. Noi figuram in nomenclatorul zootehniei din Romania la "alte categorii de animale", dar asta nu i-a deranjat.
Vrem sa fim recunoscuti de autoritati ca suntem crescatori profesionisti de vaci pentru carne. Am avut alegeri, am aprobat statutul, programul. Ne propunem sa ne batem pentru subventii specifice vacii de carne, vrem sa facem controlul performantelor. Eu am elaborat documentatia pentru control, am transmis-o si la ANARZ Bucuresti, pe cand era acolo domnul Gheorghe Neata. Nu stia nimeni cum se face controlul performantelor la vaca pentru carne, in Romania este o noutate absoluta, inventam roata acum. Numai daca mor sa nu fac controlul performantelor. Trebuie sa avem taurii nostri. Iar in ce priveste subventiile, abia peste doi ani mai putem discuta.

Nistor Burduhos, Vorniceni, Suceava:

Munca abia acum incepe, ca sa punem Asociatia pe roate. Pregatim si o vizita in Franta pentru crescatori. Unii inca au ramas reticenti. Ne propunem sa promovam rasele pentru carne si vom elabora o strategice in acest sens.

Dimitrie Musca, Curtici, Arad:

Vacile mele Charolaise evolueaza excelent. Am deja 12 tauri de cate 700 de kilograme. Inca nu am inceput sa sacrific. Am avut un spor mediu zilnic de crestere de 1,5 kg. Oamenii deja ma intreaba cand voi scoate la vanzare. Nu ma intereseaza sa ma asociez cu cei din Suceava. E bine ca se asociaza, dar pentru mine e prea departe. De la un colt la altul de tara. Eu promovez vaca de carne prin magazinele mele. Am deja 29 de magazine. Probabil ca vom face si testarile de biopsii la laborator.

Constantin Prodaniuc, Moara Vorniceni, Suceava:

Nu domnul Flutur a fondat Asociatia, noi am facut-o. Vrem sa facem cunoscute rasele si performantele noastre. Si ca sa contam, trebuie sa ne unim. Trebuie sa facem presiuni asupra institutiilor statului, sa fie incadrata si vaca de carne macar ca vaca de lapte. Punctajul pentru subventii la vaca de carne este inexistent. Controlul performantelor nu se mai face deloc nici la vaca de lapte. Cine mai face bonitarea astazi? Pentru vaca de carne nici nu exista structurile de bonitare. Chiar ma roade ca mi se face o concurenta neloiala, fiindca se da subventie numai crescatorilor din zone defavorizate. Atunci sa umblam si la sistemul de impozitare, in functie de "zone defavorizate sau favorizate". Vrem sa promovam animalele noastre din rase pentru carne. Toate le-am pus pe tapet.


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.