Nr. 43
12 noiembrie 2014
A aparut Asociatia Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania

Pe 18 februarie, a avut loc in sala Bucovina, de la Consiliul Judetean Suceava, adunarea generala de constituire a Asociatiei Crescatorilor de Bovine pentru Carne din Romania. Au participat 35 de crescatori din toata tara. Ei au reprezentat atat societati comerciale, cat si persoane fizice.

Crescatorii au primit sprijin logistic pentru organizare din partea lui Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava, a prefectului Sorin Arcadie si a lui Dumitru Marinache, directorul Camerei Agricole Suceava.

Fermierii au votat Statutul, Programul de activitate, cuantumul taxei de inscriere si al cotizatiei anuale. In urma dezbaterilor, 23 de crescatori au devenit membri cu drepturi depline, iar ceilalti au posibilitatea sa adere ulterior, in aceleasi conditii.
Membrii inscrisi in ACBCR reprezinta deocamdata 8 judete: Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui, Bistrita, Brasov, Cluj si Maramures. Vor adera ulterior crescatori din Galati, Harghita si Bihor. Cei 23 de membri au un efectiv total de 2.500 de bovine din rase pentru carne sau metisi.

Este un pas semnificativ in organizarea crescatorilor din acest domeniu. Ei au probleme specifice, iar rolul lor pe piata din Romania va creste daca vor face consecvent ameliorare si daca isi vor apara drepturile. Ei spera sa conteze ca profesionisti, alaturi de partenerii lor care se ocupa de vacile cu lapte.

Dumitru Grigorean, Pojorata, Suceava:

Am avut sedinta de constituire si asteptam hotararea judecatoreasca.
Un prim obiectiv pentru noi este promovarea pe doua planuri: promovarea raselor pe care noi le crestem - Charolaise, Limousin, Angus, Blue Belgique, Piemontez - pentru ca toti crescatorii sa cunoasca avantajele, tehnologia cresterii; promovarea calitatilor carnii la nivelul consumatorilor din Romania. Oamenii trebuie sa afle ca produsele obtinute de noi au calitate net superioara carnii de vita de reforma, care exista pe piata.
Eu am 50 de capete, din care 25 rasa Charolaise curata, aduse din Franta, iar restul metisi, in special cu Baltata, montate tot cu Charolaise.
Acum avem doua categorii de crescatori: cei care au importat animale cu pedigree si care vand taurasi pentru monta, pastrand junincile pentru reproductie, si cei care cresc metisi obtinuti prin incrucisare cu rase autohtone. In ultimii ani, multi crescatori de la munte au folosit tauri din rase de carne pentru metisare sau material seminal.
Ideal ar fi sa ingrasam taurasii aici si sa vindem, daca nu carcasa, macar taurii gata formati. Problema principala este ca nu avem capacitatea necesara. Marii consumatori de carne de vita din vest vor cantitate. Trebuie sa ai minim 30 de tauri odata, adica 22 de tone pentru un tir. Acesta este unul din motivele pentru care am hotarat sa ne asociem. Vom face vanzarea in comun sau centralizarea vanzarilor. Bine ar fi sa vindem taurasi ingrasati, dar pretul viteilor pana la 100 de kilograme este foarte bun. De aceea, micii crescatori prefera sa-i vanda inca neformati, pana la 100 de kilograme, la ingrasatorii din afara. Ei primesc 14-16 lei pe kilogramul in viu si li se pare tentant. Deci noi nu mai avem ce ingrasa sau ce procesa. Aici ar trebui sa intervina statul, asa cum se procedeaza, deocamdata, in zonele defavorizate: trebuie acordat un sprijin pentru vitei de carne sau metisi pana la 8 luni. Datele problemei s-ar schimba.

Emil Popa, Munteni, Tecuci:

Mi-am propus sa ader si eu. Sunt crescator de vaci de carne - mai precis, pentru carne, ca asa ne-au corectat cei de la Minister. Mi-au intors documentele din cauza acestei greseli gramaticale, dar eu nu ma supar. Noi figuram in nomenclatorul zootehniei din Romania la "alte categorii de animale", dar asta nu i-a deranjat.
Vrem sa fim recunoscuti de autoritati ca suntem crescatori profesionisti de vaci pentru carne. Am avut alegeri, am aprobat statutul, programul. Ne propunem sa ne batem pentru subventii specifice vacii de carne, vrem sa facem controlul performantelor. Eu am elaborat documentatia pentru control, am transmis-o si la ANARZ Bucuresti, pe cand era acolo domnul Gheorghe Neata. Nu stia nimeni cum se face controlul performantelor la vaca pentru carne, in Romania este o noutate absoluta, inventam roata acum. Numai daca mor sa nu fac controlul performantelor. Trebuie sa avem taurii nostri. Iar in ce priveste subventiile, abia peste doi ani mai putem discuta.

Nistor Burduhos, Vorniceni, Suceava:

Munca abia acum incepe, ca sa punem Asociatia pe roate. Pregatim si o vizita in Franta pentru crescatori. Unii inca au ramas reticenti. Ne propunem sa promovam rasele pentru carne si vom elabora o strategice in acest sens.

Dimitrie Musca, Curtici, Arad:

Vacile mele Charolaise evolueaza excelent. Am deja 12 tauri de cate 700 de kilograme. Inca nu am inceput sa sacrific. Am avut un spor mediu zilnic de crestere de 1,5 kg. Oamenii deja ma intreaba cand voi scoate la vanzare. Nu ma intereseaza sa ma asociez cu cei din Suceava. E bine ca se asociaza, dar pentru mine e prea departe. De la un colt la altul de tara. Eu promovez vaca de carne prin magazinele mele. Am deja 29 de magazine. Probabil ca vom face si testarile de biopsii la laborator.

Constantin Prodaniuc, Moara Vorniceni, Suceava:

Nu domnul Flutur a fondat Asociatia, noi am facut-o. Vrem sa facem cunoscute rasele si performantele noastre. Si ca sa contam, trebuie sa ne unim. Trebuie sa facem presiuni asupra institutiilor statului, sa fie incadrata si vaca de carne macar ca vaca de lapte. Punctajul pentru subventii la vaca de carne este inexistent. Controlul performantelor nu se mai face deloc nici la vaca de lapte. Cine mai face bonitarea astazi? Pentru vaca de carne nici nu exista structurile de bonitare. Chiar ma roade ca mi se face o concurenta neloiala, fiindca se da subventie numai crescatorilor din zone defavorizate. Atunci sa umblam si la sistemul de impozitare, in functie de "zone defavorizate sau favorizate". Vrem sa promovam animalele noastre din rase pentru carne. Toate le-am pus pe tapet.


Citeste si:


Fost si viitor ministru
In perioada aceasta, toata lumea vorbeste despre alegerile prezidentiale. Mai mult despre oameni si mai putin despre programele politice ale candidatilor. In ceea ce priveste agricultura, din pacate, doar trei candidati au prins īn programul lor politic si cate ceva despre agricultura: Victor Ponta, Klaus Iohannis si Elena Udrea. Restul candidatilor cred ca nici nu stiau de ce vor sa ajunga la Cotroceni. Probabil, doar ca sa-si treaca īn CV ca au fost candidati la Presedintie. Nici programe nu au avut, nici nimic nu ne-au spus. Sunt naivi cei care īsi īnchipuie ca, neavand un partid īn spate, nefiind cunoscuti, pot peste noapte sa devina presedintele Romaniei. Fiecare din cei trei candidati nominalizati mai sus a avut un program politic facut de staff-ul de campanie. Din pacate, īn ceea ce priveste programul lor pe agricultura, nu pot sa evidentiez mare lucru, cu exceptia programului Elenei Udrea. Poate este incorect din partea mea sa spun asta, avand īn vedere ca eu m-am ocupat de programul pe agricultura al Partidului Miscarea Populara, dar asta este realitatea. In programul pe agricultura al Elenei Udrea au fost lucruri pe care le-am propus din experienta. Au fost lucruri importante pentru toti fermierii, nu cu dedicatie spre un anumit domeniu sau o anumita directie. Foarte importanta ar fi reducerea TVA-ului, un alt sistem de fiscalitate pentru agricultura, prin aplicarea modelului italian.