Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Gospodarirea pajistilor in Elvetia XVIII

Institutii, organizare, publicatii

Programul tehnic cunoaste astazi pe plan mondial o evolutie foarte rapida. Volumul de cunostinte, in toate domeniile de activitate, inregistreaza un ritm de crestere neintalnit pana in prezent.
In Elvetia, ca si in alte tari se pune problema gasirii cailor si mijloacelor de introducere in productie a rezultatelor cercetarilor stiintifice in timp cat mai scurt. La propaganda agricola contribuie cu o parte statul, prin statiunile federale de cercetari, scolile de agricultura, serviciile cantonale, presa, radio etc. Pe de alta parte, in propaganda agricola, un rol din ce in ce mai mare il joaca asociatiile, care cuprind un numar foarte ridicat de fermieri.
Mai pot fi amintite aici si firmele comerciale care, in goana lor dupa profit, desfasoara si o munca de propaganda cu deosebire in popularizarea soiurilor noi de plante si a masinilor agricole. Desigur, nu intodeauna retetele lor sunt cele mai bune sau chiar garantate.
In Elvetia propaganda agricola a cunoscut un impuls dupa anul 1953, cand s-au creat grupele de popularizare in agricultura sub indrumarea serviciului tehnic al Uniunii sindicatelor agricole romanda USAR pentru Elvetia Romanda si a Scolii de agricultura din Bulach, cantonul Zürich. Aceste organizatii au adus un aport apreciabil la progresul agriculturii. Cu toate acestea ele nu au putut sprijini suficient de eficace agricultura elvetiana in fata concurentei straine cu produse lactate etc.
Astfel, in anul 1958 a luat fiinta Asociatia elvetiana pentru stimularea indrumarii exploatatiilor agricole (ASCA).
ASCA este o asociatie sustinuta financiar in cea mai mare parte de Confederatie. In activitatea asociatiei, propaganda agricola detine un loc de frunte. In acest sens, ASCA face in permanenta legatura intre cercetare, invatamant si productie. Alaturi de propaganda se fac si o serie de studii legate de specificul agriculturii elvetiene.
Pentru desfasurarea activitatii, ASCA dispune de doua centre:
- pentru Elvetia de limba germana - Centrul din Kusnacht (Zürich);
- pentru Elvetia Romanda (de limba franceza) - Centrul din Lausanne, cunoscut sub denumirea de Serviciul romand de popularizare agricola.
Pe langa aceste doua centre mai functioneaza in orasul Lausanne si o centrala de calcule statistice. Dupa infiintarea ASCA, au fost organizate la cantoane servicii de popularizare care asigura taranilor asistenta tehnica si economica. In cantoanele de munte, din cauza situatiei mai dificile in care se afla agricultura din aceste zone, personalul serviciilor de popularizare este mai numeros decat in cazul cantoanelor din Platou.

Popularizarea este asigurata de indrumatori cu o parte de norma sau cu norma intreaga de lucru. Indrumatorii cu norma partiala sunt alesi din randul profesorilor si maistrilor de la scolile de agricultura, a tehnicienilor agricoli si chiar dintre practicienii mai inaintati. In prezent se tinde ca profesia de indrumator agricol sa fie o ocupatie stabila.

La introducerea in practica a tehnicii noi in procesul producerii furajelor, un rol insemnat il joaca si Asociatia pentru dezvoltarea culturilor furejere (ADCF). Aceasta asociatie cuprinde cultivatori de plante furajere din diverse cantoane si are 3 sectii:
- la Zürich - Oerlikon pentru cantoanele de limba germana;
- la Changins - Lausanne pentru cantoanele de limba franceza;
- la Mezzana pentru cantoanele de limba italiana.
ADCF, pe langa unele experiente demonstrative executate sub indrumarea statiunilor de cercetari despre care s-a vorbit, desfasoara o activitate propagandistica intensa si pe alte cai, cum sunt:
- Conferinte tinute de cercetatorii sectiei de producerea furajelor din statiunile federale de cercetari agricole precum si de unii membri ai asociatiei.
- Demonstratii practice privind diferite aspecte noi in cultura plantelor de nutret, care au loc atat in campurile experimentale cat si in gospodariile unor membri, cu deosebire in acelea in care sunt organizate statii pilot.

Propaganda agricola este sustinuta curent si de presa prin diferite reviste si jurnale de specialitate.
Principalele reviste sunt: "Revue Suisse d'agriculture" si "Mitteilungen für die Schweizerische Landwirtschaft" care apar de 6 ori pe an. In aceste reviste isi publica materialele statiunile de cercetari si serviciile de popularizare.
ADCF isi publica rezultatele in rapoarte ce apar anual sau de doua ori pe an, in functie de incheierea experimentarilor si a volumului de date.
Fiecare canton are un ziar propriu, cu tematica agricola in care se prezinta: problemele actuale, rezultatele unor schimburi de experienta in tara si stainatate, preturile principalelor produse agricole, vanzari si cumparari de animale etc.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!