Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Amazone lanseaza trei semanatori de prasitoare

Constructorul german Amazone si-a largit gama de semanatori de prasitoare EDX cu trei noi masini purtate. Asadar, oferta Amazone a ajuns acum la cinci modele EDX, cu latimi de lucru de 6 si 9 metri. Compania are in spate o istorie de aproape 130 de ani, fiind infiintata in 1883, si este considerata un producator de top pentru spreyere, masini de fertilizat, semanatori si utilaje de prelucrare a solului.

Cele trei semanatori nou lansate, botezate criptic EDX 6000-2, EDX 6000-2C si EDX 6000-2FC, se monteaza in hidraulica spate a tractorului. Avand latime de lucru de 6 m, sunt proiectate pentru performante de campanie de 400-700 ha si pentru o utilizare in loturi mici si inguste.
Semanatorile de prasitoare tractate, EDX 9000-TC, de 9 metri latime de lucru si EDX 6000-TC cu 6 metri, pe care Amazone le-a lansat pe piata in 2007 si in 2009, sunt gandite pentru o utilizare pe suprafete mai mari. De exemplu, modelul EDX 9000-TC acopera necesarul de campanie de pana la 1.500 ha, iar 6000-TC, pana la cca 900 ha.
Amazone descrie tehnologia EDX ca o clasa noua, de perfomanta superioara, cu sistem nou de depunere a boabelor Xpress. Acest sistem permite viteze de lucru de pana la 15 km/h. La aceasta se adauga diverse noutati constructive, cu ajutorul carora se reduce in mod clar timpul de reglare si, in general, toti timpii neproductivi. In comparatie cu semanatorile de prasitoare conventionale, clasa EDX creeaza astfel productivitati care se situeaza la o calitate egala a depunerii, de cca 30-50% mai mare. Experientele practice arata ca, de exemplu, cu semanatoarea mare EDX 9000-TC se pot semana pana la 1.100 ha in 10 zile.
Spectrul de utilizare a semanatorilor EDX este unul larg, cu ele putandu-se semana porumb, floarea-soarelui si rapita. Nu conteaza daca intra in camp dupa o prelucrare conventionala sau conservatoare a solului, si pot fi folosite pentru insamantare directa. Pe langa executiile standard cu distanta intre randuri de 75 cm (optional 70 cm), sunt posibile dotari cu distante mai mici intre randuri, pana la 45 cm. Comutarile cailor tehnologice, necesare in conditiile date, stau in egala masura la dispozitie.

Cateva detalii tehnice ale celor trei noi semanatori Amazone
Toate trei sunt concepute pentru domenii de utilizare speciale. Astfel, Amazone propune EDX 6000-2 pentru insamantarea fara fertilizare, cu picior inferior, EDX 6000-2C pentru insamantare porumb cu fertilizare cu picior inferior si cu rezervor de fertilizare integrat, iar EDX 6000-2FC este dotata cu rezervor de fertilizare frontal.
La masina construita compact EDX 6000-2C, cu rezervor de fertilizat integrat, care poate fi dotata cu largimi de randuri de 70, 75 sau 80 cm, toate functiile sunt bine grupate, una langa alta, in spatele tractorului. Buncarul de fertilizat integrat are o capacitate de 1.100 litri, iar buncarul de samanta central, 360 litri.
La EDX 6000-2FC, rezervorul de ingrasamant frontal serveste concomitent ca si balast pe fata pentru tractor, asa incat masina poate fi dotata fara probleme si pentru semanat in randuri inguste, cu distante de 37,5 cm, 45 cm, 50 cm sau 55 cm. La acest model, buncarul de samanta central are o capacitate de 400 l. Buncarul de ingrasamant frontal poate fi montat pe un cadru special sau transportat pe un packer de anvelope fata, are o capacitate de 1.500 l, respectiv 2.000 l daca se utilizeaza un ajutaj de buncar. Experientele cu masinile de preserie au aratat ca modelul EDX 6000-2FC are o performanta de cca 4 ha/ora.

Cum functioneaza sistemul Xpress
Cu sistemul Xpress de selectare si depunere a boabelor, selectarea nu mai are loc separat pentru fiecare rand, ci printr-un sistem pneumatic si printr-una sau doua tobe de triere centrale.
La selectare, boabele de samanta sunt impartite prin furtune cu depunere cu spatiu separat, asa-numitul sistem de prindere Xpress cu formator brazda si role de prindere. Formatorul de brazde plaseaza semintele de-a lungul urmei a doua discuri de taiere antelucratoare, o brazda cu sectiune in unghi drept. Rola de tasare urmatoare sau de prindere, cum ii spun cei de la Amazone, incheie jos si la peretii laterali pe aceasta brazda. De aceea, boabele nu pot sa ruleze, chiar si in conditii de sol dezavantajoase, ci vor fi prinse si presate de catre rola de tasare din spatele formatorului brazdei. Acest lucru se intampla precis, inclusiv la viteze de lucru mari, cand este asigurata o calitate optima a depunerii.

Timpii pentru reglaje au fost redusi
Multumita sistemului cu unul sau doua rezervoare de samanta mari, centrale, umplerea, golirea si schimbul de samanta sunt accelerate la semanatorile de prasitoare EDX. Capacitatea mare a acestora, ca si capacitatea generoasa a celor cu fertilizant reduc timpul pierdut cu umplerile repetate. La EDX 9000-TC, de exemplu, capacitatea de lucru poate ajunge undeva in jurul a 25 ha.
Racletii nu trebuie sa fie reglati individual, la fiecare agregat de samanta. Ei sunt ajustati prin tobele de selectare centrale pentru mai multe randuri. Ca optiune, Amazone ofera, prin Amatron+, inclusiv o deservire electrica la distanta pentru reglarea racletului. Astfel, soferul poate sa supravegheze si sa regleze pozitia racletului, confortabil si simplu, din cabina, fara sa opreasca si fara sa trebuiasca sa coboare din tractor. Reglarea presiunii pe brazdarele de ingrasamant, respectiv brazdarele de samanta, are loc, in egala masura, prin doua sisteme hidraulice de presiune separate. Si pentru aceasta sta optional la dispozitie o deservire electrica la distanta.

Confort sporit pentru tractorist
Toate functiile semanatorilor de prasitoare EDX pot fi controlate prin Terminalul Amatron+. Acest terminal supravegheaza concomitent turatiile si nivelele de umplere ale masinii si informeaza tractoristul despre datele de performanta actuale. Conceput pentru a maximiza timpul efectiv de lucru, Amatron+ ofera un management al comenzilor simplu de folosit si de inteles. Acest confort ridicat usureaza munca tractoristului si serveste astfel, in egala masura, la cresterea performantei.

Speed-Seeding, abordarea Amazone a clasei de performanta superioara
Pentru a ajunge la performantele actuale, Amazone s-a bazat pe experientele practice, efectuand incercari exacte de depunere. De asemenea, constructorul a comparat o semanatoare de prasitoare EDX cu alte masini obisnuite. Din teste, a reiesit ca atat la distanta intre boabe pe sir, cat si la numarul de locuri de referinta, rezultatele incercarilor au confirmat ca tehnologia EDX, si la viteze mari de mers, respecta toate normele de semanat, adancimile de depunere si distante intre randuri exacte.
Cu largirea gamei de semanatori de prasitoare EDX cu aceste noi trei masini purtate, Amazone are acum masinile potrivite pentru toate cerintele unui fermier. Datorita vitezelor mari de lucru, a timpilor redusi de reglare, si a timpilor morti in general, precum si confortului in utilizare marit, semanatorile EDX realizeaza productivitati sensibil mai mari decat semanatorile de prasitoare conventionale. Aceste cresteri de performanta sunt rezumate de Amazone sub notiunea de “Speed-Seeding” si desemneaza programul EDX, ca si clasa de performanta noua, superioara. Masinile sunt mai rapide, mai fiabile si mai avantajoase din punct de vedere a costurilor si sunt astfel adecvate cerintei Amazone de “mai multa performanta cu consum redus”.

(TEXT AGROCOMERT)

Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt în joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua între cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai întai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, în consiliile de administratie. Ori, avem în Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam în iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat într-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat în ultimii 10-15 ani. Acestea au, într-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai în judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor îndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi în continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani încoace.