Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
S-a infiintat Angus.Ro, prima asociatie de crescatori ai aceste rase

In judetul Suceava a luat fiinta asociatia crescatorilor de vaci pentru carne Angus.Ro. Este prima forma de organizare a fermierilor care cresc aceasta rasa, relativ noua in tara. Asociatia are 10 membri fondatori si putin peste 150 de animale impreuna. Asociatia primeste in cadrul ei orice fermier care creste vaci Angus sau metisi.
Initiatorul si sufletul asociatiei este doctorul Vasile Pachitanu. El conduce si Consiliul asociatiei, in calitate de presedinte, secondat de Mihai Vlas si Romica Sandru, vicepresedinti, si Gheorghe Barsan, cenzor.
Cei care vor sa se inscrie nu trebuie decat sa aiba animale Angus, rasa pura sau metisi, si sa completeze o cerere de adeziune. Pentru mai multe detalii, puteti scrie un email la vasilepachitanu@yahoo.com.

Metisarea vacilor care dau productii mici de lapte

Ani la rand, doctorul Pachitanu a crescut, la ferma de la Zanesti, vite Angus si hibrizi, si a avut rezultate comparabile celor obtinute in America sau in Scotia. In 2000 a realizat primul transfer de embrioni pentru aceasta rasa din Romania, secondat de profesorul Robertson de la Christian Veterinary Mission din SUA.
De aproape zece ani este si promotorul dezvoltarii vacii de carne in gospodarii, care nu pot concura pe piata laptelui cu marile ferme.
Acum, fondand Angus.Ro, Pachitanu doreste sa sprijine direct si calificat crescatorii, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a rasei Angus si a hibrizilor acesteia. Doctorul sustine ca este o afacere metisarea cu Angus a vacilor cu o productie slaba de lapte si a vacilor batrane. Un avantaj, spune el, este ca Angus nu provoaca distocii la fatare, comparativ cu alte rase. Iar taurasii pot fi vanduti cu pret bun.
Asociatia Angus.Ro va furniza programe, servicii, tehnologie, management si marketing membrilor sai, pentru a spori genetica de rasa Angus. Ei si-au propus chiar sa formeze piata pentru aceasta carne, care nu are inca un consumator constant.
"Vom dirija activitatea de reproductie si de selectie, vom inscrie datele in registrul de rasa, vom depune toate documentele la ANARZ pentru a primi abilitare pentru aceasta activitate si vom efectua controlul oficial al performantelor", promite Vasile Pachitanu.

Angus.Ro va produce si furaje

Pentru inceput, Angus.Ro a preluat o pasune de 90 de hectare de la primaria din Baia. "Vreau sa le aratam oamenilor cum se pregateste o pajiste montana", spune Pachitanu. "Vom distruge musuroaiele de cartita cu ajutorul unei freze din Olanda. Cu o alta masina olandeza, vom suprainsamanta pajistea cu graminee si leguminoase. Raportul dintre seminte va fi stabilit de Vasile Zdrenghea. Este un specialist care vinde tehnologie, nu samanta. Vom realiza o pajiste model, pentru ca fermierii sa vada cum arata una."
De altfel, inainte de 1990, doctorul a omologat o tehnica de cultivare a pajistilor in panta. Intre doua fasii cultivate cu graminee si leguminoase, el lasa o brazda nearata pentru a preveni erodarea pamantului.
In timp, doctorul Pachitanu si-a propus sa produca si fan, semifan si porumb de siloz pentru fermierii din organizatie.

Valorificarea taurasilor

Ca prim pas, Vasile Pachitanu vrea sa constituie mai multe nuclee de animale. Pe 25 aprilie a stabilit o intalnire cu mai multi crescatori din Suceava, Botosani si Vaslui, carora vrea sa le explice avantajele cresterii acestei rase.
Vor participa si reprezentantii unei asociatii Angus din Elvetia, care vrea sa aduca juninci si vitele de rasa pura. Elvetienii vor sa preia in schimb taurasii de la crescatori.
In timp, cand va putea, asociatia Angus.Ro isi va construi ingrasatoria proprie. Deocamdata, valorificarea taurasilor se va face in Germania, si poate in viitor in Elvetia.
"Pe termen lung noi ne-am propus sa promovam carnea de Angus in Romania. Este obiectivul nostru prioritar. Romanii vor vedea ce inseamna carne premium de vaca hranita doar cu iarba", afirma doctorul Pachitanu.
"Pana atunci, cheltuielile sunt destul de mari, atat cu materialul genetic, cat si cu tehnologia, si suntem nevoiti sa vindem in strainatate. Eu vreau sa promovam fermele mici si mijlocii, cu 5-10 hectare de pasune. Vreau sa le arat acestor oameni ca pot sa faca profit", isi explica strategia doctorul.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt īn joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua īntre cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai īntai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, īn consiliile de administratie. Ori, avem īn Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam īn iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat īntr-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat īn ultimii 10-15 ani. Acestea au, īntr-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai īn judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor īndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi īn continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani īncoace.