Profitul agricol nr. 2
20 ianuarie 2016
S-a infiintat Angus.Ro, prima asociatie de crescatori ai aceste rase

In judetul Suceava a luat fiinta asociatia crescatorilor de vaci pentru carne Angus.Ro. Este prima forma de organizare a fermierilor care cresc aceasta rasa, relativ noua in tara. Asociatia are 10 membri fondatori si putin peste 150 de animale impreuna. Asociatia primeste in cadrul ei orice fermier care creste vaci Angus sau metisi.
Initiatorul si sufletul asociatiei este doctorul Vasile Pachitanu. El conduce si Consiliul asociatiei, in calitate de presedinte, secondat de Mihai Vlas si Romica Sandru, vicepresedinti, si Gheorghe Barsan, cenzor.
Cei care vor sa se inscrie nu trebuie decat sa aiba animale Angus, rasa pura sau metisi, si sa completeze o cerere de adeziune. Pentru mai multe detalii, puteti scrie un email la vasilepachitanu@yahoo.com.

Metisarea vacilor care dau productii mici de lapte

Ani la rand, doctorul Pachitanu a crescut, la ferma de la Zanesti, vite Angus si hibrizi, si a avut rezultate comparabile celor obtinute in America sau in Scotia. In 2000 a realizat primul transfer de embrioni pentru aceasta rasa din Romania, secondat de profesorul Robertson de la Christian Veterinary Mission din SUA.
De aproape zece ani este si promotorul dezvoltarii vacii de carne in gospodarii, care nu pot concura pe piata laptelui cu marile ferme.
Acum, fondand Angus.Ro, Pachitanu doreste sa sprijine direct si calificat crescatorii, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a rasei Angus si a hibrizilor acesteia. Doctorul sustine ca este o afacere metisarea cu Angus a vacilor cu o productie slaba de lapte si a vacilor batrane. Un avantaj, spune el, este ca Angus nu provoaca distocii la fatare, comparativ cu alte rase. Iar taurasii pot fi vanduti cu pret bun.
Asociatia Angus.Ro va furniza programe, servicii, tehnologie, management si marketing membrilor sai, pentru a spori genetica de rasa Angus. Ei si-au propus chiar sa formeze piata pentru aceasta carne, care nu are inca un consumator constant.
"Vom dirija activitatea de reproductie si de selectie, vom inscrie datele in registrul de rasa, vom depune toate documentele la ANARZ pentru a primi abilitare pentru aceasta activitate si vom efectua controlul oficial al performantelor", promite Vasile Pachitanu.

Angus.Ro va produce si furaje

Pentru inceput, Angus.Ro a preluat o pasune de 90 de hectare de la primaria din Baia. "Vreau sa le aratam oamenilor cum se pregateste o pajiste montana", spune Pachitanu. "Vom distruge musuroaiele de cartita cu ajutorul unei freze din Olanda. Cu o alta masina olandeza, vom suprainsamanta pajistea cu graminee si leguminoase. Raportul dintre seminte va fi stabilit de Vasile Zdrenghea. Este un specialist care vinde tehnologie, nu samanta. Vom realiza o pajiste model, pentru ca fermierii sa vada cum arata una."
De altfel, inainte de 1990, doctorul a omologat o tehnica de cultivare a pajistilor in panta. Intre doua fasii cultivate cu graminee si leguminoase, el lasa o brazda nearata pentru a preveni erodarea pamantului.
In timp, doctorul Pachitanu si-a propus sa produca si fan, semifan si porumb de siloz pentru fermierii din organizatie.

Valorificarea taurasilor

Ca prim pas, Vasile Pachitanu vrea sa constituie mai multe nuclee de animale. Pe 25 aprilie a stabilit o intalnire cu mai multi crescatori din Suceava, Botosani si Vaslui, carora vrea sa le explice avantajele cresterii acestei rase.
Vor participa si reprezentantii unei asociatii Angus din Elvetia, care vrea sa aduca juninci si vitele de rasa pura. Elvetienii vor sa preia in schimb taurasii de la crescatori.
In timp, cand va putea, asociatia Angus.Ro isi va construi ingrasatoria proprie. Deocamdata, valorificarea taurasilor se va face in Germania, si poate in viitor in Elvetia.
"Pe termen lung noi ne-am propus sa promovam carnea de Angus in Romania. Este obiectivul nostru prioritar. Romanii vor vedea ce inseamna carne premium de vaca hranita doar cu iarba", afirma doctorul Pachitanu.
"Pana atunci, cheltuielile sunt destul de mari, atat cu materialul genetic, cat si cu tehnologia, si suntem nevoiti sa vindem in strainatate. Eu vreau sa promovam fermele mici si mijlocii, cu 5-10 hectare de pasune. Vreau sa le arat acestor oameni ca pot sa faca profit", isi explica strategia doctorul.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Inainte de a fi prim-ministru, Dacian Ciolos nu parea deloc angajat īn politica. Imaginea sa era de un Mugur Isarescu al Agriculturii. Acum, pe la cusaturi, i se vede croiala de politician. Si de stanga, si de dreapta. Pe asta se bazeaza si zvonul ca va prelua conducerea unui Partid Prezidential. Ciolos nu a cazut din cer. A fost numit ministru de Tariceanu, cand era la PNL. Apoi, a devenit comisar cand Bruxellesul era al popularilor (crestin-democrati). In reforma Politicii Agricole, Ciolos s-a dovedit tot liberal, bine ponderat. De exemplu, a cerut plafonarea subventiilor pentru fermele mari si foarte mari. "Nu pot sa iau bani de la contribuabilul de rand si sa-i dau milioane unui om de afaceri." Cei care s-au opus acestei logici au fost tocmai social-democratii lui Victor Ponta. De altfel, toata reforma agricola a lui Ciolos a fost īn favoarea micilor fermieri. In logica politica europeana, ei sunt marea masa a micilor proprietari, care īsi apara proprietatea īmpotriva dogmei socialiste "ce-i al tau e si-al meu".La noi, micii fermieri nu prea exista. Ori nu au constiinta ca sunt proprietari. Noi mai avem īn sate cateva ramasite ale taranimii de altadata, ramasa īn afara istoriei.Unii dintre ei castiga bine, dar - ca Moromete - nu vor sa plateasca "fonciirea". Aceasta taranime, mai ales īn satele din Vechiul Regat, voteaza īndeobste cu PSD. Daca stai sa-i asculti, duc chiar dorul colhozurilor de altadata. In istoria noastra a existat un puternic partid taranesc, al īnvatatorului Ion Mihalache. Partid al unei clase producatoare. Nici Pavelescu de la PNTCD, nici Marcel Cucu, nici Stelian Fuia n-au īnteles asta. Satul romanesc nu mai are seva sa hraneasca micile ferme de familie. Floarea taranimii a murit odata cu Legiunea; a murit, apoi, pe frontul de la Stalingrad; a mai murit la Canal; a murit īn iluzia industrializarii. Mai nou, floarea tinerimii din sate culege capsuni īn Italia ori Spania. Un Ciolos adept al reinventarii taranimii ar risca sa devina un fel de Don Quijote care se lupta cu morile de vant, īmpotriva globalizarii. Cum ar fi ca Ciolos sa puna la cale Camere agricole doar pentru micii fermieri? Ori sa sustina cadastrarea doar pentru persoanele fizice, nu si pentru cele juridice?