Profitul agricol nr. 25
24 iunie 2015
S-a infiintat Angus.Ro, prima asociatie de crescatori ai aceste rase

In judetul Suceava a luat fiinta asociatia crescatorilor de vaci pentru carne Angus.Ro. Este prima forma de organizare a fermierilor care cresc aceasta rasa, relativ noua in tara. Asociatia are 10 membri fondatori si putin peste 150 de animale impreuna. Asociatia primeste in cadrul ei orice fermier care creste vaci Angus sau metisi.
Initiatorul si sufletul asociatiei este doctorul Vasile Pachitanu. El conduce si Consiliul asociatiei, in calitate de presedinte, secondat de Mihai Vlas si Romica Sandru, vicepresedinti, si Gheorghe Barsan, cenzor.
Cei care vor sa se inscrie nu trebuie decat sa aiba animale Angus, rasa pura sau metisi, si sa completeze o cerere de adeziune. Pentru mai multe detalii, puteti scrie un email la vasilepachitanu@yahoo.com.

Metisarea vacilor care dau productii mici de lapte

Ani la rand, doctorul Pachitanu a crescut, la ferma de la Zanesti, vite Angus si hibrizi, si a avut rezultate comparabile celor obtinute in America sau in Scotia. In 2000 a realizat primul transfer de embrioni pentru aceasta rasa din Romania, secondat de profesorul Robertson de la Christian Veterinary Mission din SUA.
De aproape zece ani este si promotorul dezvoltarii vacii de carne in gospodarii, care nu pot concura pe piata laptelui cu marile ferme.
Acum, fondand Angus.Ro, Pachitanu doreste sa sprijine direct si calificat crescatorii, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a rasei Angus si a hibrizilor acesteia. Doctorul sustine ca este o afacere metisarea cu Angus a vacilor cu o productie slaba de lapte si a vacilor batrane. Un avantaj, spune el, este ca Angus nu provoaca distocii la fatare, comparativ cu alte rase. Iar taurasii pot fi vanduti cu pret bun.
Asociatia Angus.Ro va furniza programe, servicii, tehnologie, management si marketing membrilor sai, pentru a spori genetica de rasa Angus. Ei si-au propus chiar sa formeze piata pentru aceasta carne, care nu are inca un consumator constant.
"Vom dirija activitatea de reproductie si de selectie, vom inscrie datele in registrul de rasa, vom depune toate documentele la ANARZ pentru a primi abilitare pentru aceasta activitate si vom efectua controlul oficial al performantelor", promite Vasile Pachitanu.

Angus.Ro va produce si furaje

Pentru inceput, Angus.Ro a preluat o pasune de 90 de hectare de la primaria din Baia. "Vreau sa le aratam oamenilor cum se pregateste o pajiste montana", spune Pachitanu. "Vom distruge musuroaiele de cartita cu ajutorul unei freze din Olanda. Cu o alta masina olandeza, vom suprainsamanta pajistea cu graminee si leguminoase. Raportul dintre seminte va fi stabilit de Vasile Zdrenghea. Este un specialist care vinde tehnologie, nu samanta. Vom realiza o pajiste model, pentru ca fermierii sa vada cum arata una."
De altfel, inainte de 1990, doctorul a omologat o tehnica de cultivare a pajistilor in panta. Intre doua fasii cultivate cu graminee si leguminoase, el lasa o brazda nearata pentru a preveni erodarea pamantului.
In timp, doctorul Pachitanu si-a propus sa produca si fan, semifan si porumb de siloz pentru fermierii din organizatie.

Valorificarea taurasilor

Ca prim pas, Vasile Pachitanu vrea sa constituie mai multe nuclee de animale. Pe 25 aprilie a stabilit o intalnire cu mai multi crescatori din Suceava, Botosani si Vaslui, carora vrea sa le explice avantajele cresterii acestei rase.
Vor participa si reprezentantii unei asociatii Angus din Elvetia, care vrea sa aduca juninci si vitele de rasa pura. Elvetienii vor sa preia in schimb taurasii de la crescatori.
In timp, cand va putea, asociatia Angus.Ro isi va construi ingrasatoria proprie. Deocamdata, valorificarea taurasilor se va face in Germania, si poate in viitor in Elvetia.
"Pe termen lung noi ne-am propus sa promovam carnea de Angus in Romania. Este obiectivul nostru prioritar. Romanii vor vedea ce inseamna carne premium de vaca hranita doar cu iarba", afirma doctorul Pachitanu.
"Pana atunci, cheltuielile sunt destul de mari, atat cu materialul genetic, cat si cu tehnologia, si suntem nevoiti sa vindem in strainatate. Eu vreau sa promovam fermele mici si mijlocii, cu 5-10 hectare de pasune. Vreau sa le arat acestor oameni ca pot sa faca profit", isi explica strategia doctorul.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Fost si viitor ministru
Bancile sustin ca riscurile de creditare a afacerilor īn agricultura s-au diminuat. Tot acestea sunt de parere ca anul 2014 a fost unul foarte bun īn materie de creditare a fermierilor. Cu toate acestea, sunt extrem de multe proiecte pe fonduri europene care nu au putut fi implementate si nu vor putea fi nici pe viitor din cauza lipsei de cofinantare si a lipsei unor politici agricole viabile din partea MADR (cum a fost, de exemplu, programul Fermierul). Din punctul meu de vedere, nu dobanda practicata de banci este astazi o problema. Problema īn implementarea proiectelor care necesita cofinantare tine, īn primul rand, de garantarea creditelor. Fondurile de garantare ar trebui sa explice de ce au considerat, īn ultima perioada, ca trebuie sa mareasca comisioanele, mai ales la beneficiarii de fonduri UE? De ce se face diferenta īntre administratiile publice locale, care au comision de garantare īntre 0,25-0,75%, si persoanele juridice cu afaceri īn agricultura, care au comision īntre 3% si 5%? Fermierii considera aceste conditii abuzive si au dreptate! O alta conditie impusa de banci, care nu lipseste din nici un contract de finantare, face referire la rulajul bancar. In orice contract de finantare banca impune o conditie de rulaj. Dar, bancile trebuie sa īnteleaga ca, īn activitatea agricola, cifra de afaceri nu este aceeasi cu rulajul bancar. Aici este o nisa pe care IFN-urile si alte societati de profil au speculat-o. Fermierii trebuie sa se descurce īntr-un fel, asa ca īsi cauta furnizori care dau inputuri cu plata la recoltare sau fac bartere.