Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
S-a infiintat Angus.Ro, prima asociatie de crescatori ai aceste rase

In judetul Suceava a luat fiinta asociatia crescatorilor de vaci pentru carne Angus.Ro. Este prima forma de organizare a fermierilor care cresc aceasta rasa, relativ noua in tara. Asociatia are 10 membri fondatori si putin peste 150 de animale impreuna. Asociatia primeste in cadrul ei orice fermier care creste vaci Angus sau metisi.
Initiatorul si sufletul asociatiei este doctorul Vasile Pachitanu. El conduce si Consiliul asociatiei, in calitate de presedinte, secondat de Mihai Vlas si Romica Sandru, vicepresedinti, si Gheorghe Barsan, cenzor.
Cei care vor sa se inscrie nu trebuie decat sa aiba animale Angus, rasa pura sau metisi, si sa completeze o cerere de adeziune. Pentru mai multe detalii, puteti scrie un email la vasilepachitanu@yahoo.com.

Metisarea vacilor care dau productii mici de lapte

Ani la rand, doctorul Pachitanu a crescut, la ferma de la Zanesti, vite Angus si hibrizi, si a avut rezultate comparabile celor obtinute in America sau in Scotia. In 2000 a realizat primul transfer de embrioni pentru aceasta rasa din Romania, secondat de profesorul Robertson de la Christian Veterinary Mission din SUA.
De aproape zece ani este si promotorul dezvoltarii vacii de carne in gospodarii, care nu pot concura pe piata laptelui cu marile ferme.
Acum, fondand Angus.Ro, Pachitanu doreste sa sprijine direct si calificat crescatorii, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a rasei Angus si a hibrizilor acesteia. Doctorul sustine ca este o afacere metisarea cu Angus a vacilor cu o productie slaba de lapte si a vacilor batrane. Un avantaj, spune el, este ca Angus nu provoaca distocii la fatare, comparativ cu alte rase. Iar taurasii pot fi vanduti cu pret bun.
Asociatia Angus.Ro va furniza programe, servicii, tehnologie, management si marketing membrilor sai, pentru a spori genetica de rasa Angus. Ei si-au propus chiar sa formeze piata pentru aceasta carne, care nu are inca un consumator constant.
"Vom dirija activitatea de reproductie si de selectie, vom inscrie datele in registrul de rasa, vom depune toate documentele la ANARZ pentru a primi abilitare pentru aceasta activitate si vom efectua controlul oficial al performantelor", promite Vasile Pachitanu.

Angus.Ro va produce si furaje

Pentru inceput, Angus.Ro a preluat o pasune de 90 de hectare de la primaria din Baia. "Vreau sa le aratam oamenilor cum se pregateste o pajiste montana", spune Pachitanu. "Vom distruge musuroaiele de cartita cu ajutorul unei freze din Olanda. Cu o alta masina olandeza, vom suprainsamanta pajistea cu graminee si leguminoase. Raportul dintre seminte va fi stabilit de Vasile Zdrenghea. Este un specialist care vinde tehnologie, nu samanta. Vom realiza o pajiste model, pentru ca fermierii sa vada cum arata una."
De altfel, inainte de 1990, doctorul a omologat o tehnica de cultivare a pajistilor in panta. Intre doua fasii cultivate cu graminee si leguminoase, el lasa o brazda nearata pentru a preveni erodarea pamantului.
In timp, doctorul Pachitanu si-a propus sa produca si fan, semifan si porumb de siloz pentru fermierii din organizatie.

Valorificarea taurasilor

Ca prim pas, Vasile Pachitanu vrea sa constituie mai multe nuclee de animale. Pe 25 aprilie a stabilit o intalnire cu mai multi crescatori din Suceava, Botosani si Vaslui, carora vrea sa le explice avantajele cresterii acestei rase.
Vor participa si reprezentantii unei asociatii Angus din Elvetia, care vrea sa aduca juninci si vitele de rasa pura. Elvetienii vor sa preia in schimb taurasii de la crescatori.
In timp, cand va putea, asociatia Angus.Ro isi va construi ingrasatoria proprie. Deocamdata, valorificarea taurasilor se va face in Germania, si poate in viitor in Elvetia.
"Pe termen lung noi ne-am propus sa promovam carnea de Angus in Romania. Este obiectivul nostru prioritar. Romanii vor vedea ce inseamna carne premium de vaca hranita doar cu iarba", afirma doctorul Pachitanu.
"Pana atunci, cheltuielile sunt destul de mari, atat cu materialul genetic, cat si cu tehnologia, si suntem nevoiti sa vindem in strainatate. Eu vreau sa promovam fermele mici si mijlocii, cu 5-10 hectare de pasune. Vreau sa le arat acestor oameni ca pot sa faca profit", isi explica strategia doctorul.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des în ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa înlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit în lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat în opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori în agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni înstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute în carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste întrebari vin în functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, în timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca în contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar în cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care îi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca în retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu în mod real; dar în mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata împartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si în ceea ce înseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri în conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa însemne si mai multe cereale consumate. Deci, în final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, în mod sigur în 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.