Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
S-a infiintat Angus.Ro, prima asociatie de crescatori ai aceste rase

In judetul Suceava a luat fiinta asociatia crescatorilor de vaci pentru carne Angus.Ro. Este prima forma de organizare a fermierilor care cresc aceasta rasa, relativ noua in tara. Asociatia are 10 membri fondatori si putin peste 150 de animale impreuna. Asociatia primeste in cadrul ei orice fermier care creste vaci Angus sau metisi.
Initiatorul si sufletul asociatiei este doctorul Vasile Pachitanu. El conduce si Consiliul asociatiei, in calitate de presedinte, secondat de Mihai Vlas si Romica Sandru, vicepresedinti, si Gheorghe Barsan, cenzor.
Cei care vor sa se inscrie nu trebuie decat sa aiba animale Angus, rasa pura sau metisi, si sa completeze o cerere de adeziune. Pentru mai multe detalii, puteti scrie un email la vasilepachitanu@yahoo.com.

Metisarea vacilor care dau productii mici de lapte

Ani la rand, doctorul Pachitanu a crescut, la ferma de la Zanesti, vite Angus si hibrizi, si a avut rezultate comparabile celor obtinute in America sau in Scotia. In 2000 a realizat primul transfer de embrioni pentru aceasta rasa din Romania, secondat de profesorul Robertson de la Christian Veterinary Mission din SUA.
De aproape zece ani este si promotorul dezvoltarii vacii de carne in gospodarii, care nu pot concura pe piata laptelui cu marile ferme.
Acum, fondand Angus.Ro, Pachitanu doreste sa sprijine direct si calificat crescatorii, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a rasei Angus si a hibrizilor acesteia. Doctorul sustine ca este o afacere metisarea cu Angus a vacilor cu o productie slaba de lapte si a vacilor batrane. Un avantaj, spune el, este ca Angus nu provoaca distocii la fatare, comparativ cu alte rase. Iar taurasii pot fi vanduti cu pret bun.
Asociatia Angus.Ro va furniza programe, servicii, tehnologie, management si marketing membrilor sai, pentru a spori genetica de rasa Angus. Ei si-au propus chiar sa formeze piata pentru aceasta carne, care nu are inca un consumator constant.
"Vom dirija activitatea de reproductie si de selectie, vom inscrie datele in registrul de rasa, vom depune toate documentele la ANARZ pentru a primi abilitare pentru aceasta activitate si vom efectua controlul oficial al performantelor", promite Vasile Pachitanu.

Angus.Ro va produce si furaje

Pentru inceput, Angus.Ro a preluat o pasune de 90 de hectare de la primaria din Baia. "Vreau sa le aratam oamenilor cum se pregateste o pajiste montana", spune Pachitanu. "Vom distruge musuroaiele de cartita cu ajutorul unei freze din Olanda. Cu o alta masina olandeza, vom suprainsamanta pajistea cu graminee si leguminoase. Raportul dintre seminte va fi stabilit de Vasile Zdrenghea. Este un specialist care vinde tehnologie, nu samanta. Vom realiza o pajiste model, pentru ca fermierii sa vada cum arata una."
De altfel, inainte de 1990, doctorul a omologat o tehnica de cultivare a pajistilor in panta. Intre doua fasii cultivate cu graminee si leguminoase, el lasa o brazda nearata pentru a preveni erodarea pamantului.
In timp, doctorul Pachitanu si-a propus sa produca si fan, semifan si porumb de siloz pentru fermierii din organizatie.

Valorificarea taurasilor

Ca prim pas, Vasile Pachitanu vrea sa constituie mai multe nuclee de animale. Pe 25 aprilie a stabilit o intalnire cu mai multi crescatori din Suceava, Botosani si Vaslui, carora vrea sa le explice avantajele cresterii acestei rase.
Vor participa si reprezentantii unei asociatii Angus din Elvetia, care vrea sa aduca juninci si vitele de rasa pura. Elvetienii vor sa preia in schimb taurasii de la crescatori.
In timp, cand va putea, asociatia Angus.Ro isi va construi ingrasatoria proprie. Deocamdata, valorificarea taurasilor se va face in Germania, si poate in viitor in Elvetia.
"Pe termen lung noi ne-am propus sa promovam carnea de Angus in Romania. Este obiectivul nostru prioritar. Romanii vor vedea ce inseamna carne premium de vaca hranita doar cu iarba", afirma doctorul Pachitanu.
"Pana atunci, cheltuielile sunt destul de mari, atat cu materialul genetic, cat si cu tehnologia, si suntem nevoiti sa vindem in strainatate. Eu vreau sa promovam fermele mici si mijlocii, cu 5-10 hectare de pasune. Vreau sa le arat acestor oameni ca pot sa faca profit", isi explica strategia doctorul.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.