Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Tehnologia sorgului la Ceres Mirosi, in Arges

dr. ing. Ion MIHAI, SC Ceres, Mirosi, jud. Arges

De ce sorg? In zona noastra, anii secetosi sunt mai frecventi decat cei foarte favorabili porumbului. De aceea, urmaresc cu atentie daca este sau nu cazul sa dezvolt cultura sorgului. Dupa 3 ani in care am avut loturi demonstrative cu hibrizii de sorg de la Euralis, am cultivat, in 2011, 65 ha cu sorg. Anul trecut insa, porumbul a fost mai profitabil. In lunile iulie-august a plouat 170 l, iar porumbul a raspuns mai bine conditiilor favorabile.

Productia de porumb a fost de 8,7 t/ha, fata de aproape 7 t/ha in cazul sorgului. Pretul de vanzare a fost asemanator (in jur de 0,6-0,7 lei/kg). Unii comercianti stabilesc pretul la sorg in functie de continutul de proteina al boabelor.
Primul element important in tehnologia sorgului este alegerea hibridului. Dupa 3 ani de experiente, m-am convins ca cei mai potriviti hibrizi pentru zona noastra sunt cei timpurii. Acestia ajung la maturitate si nu mai trebuie sa folosesc desicanti. Cand am semanat hibrizi semitardivi, a trebuit sa aplic Roundup.

La semanat (hibridul Arlys), am folosit o densitate de 250.000 b.g./mp. Concomitent cu semanatul, am aplicat 200 kg/ha uree (ingrasamintele au fost plasate lateral si sub randul de seminte).

Protectia culturii

Pentru controlul buruienilor, marile companii, printre care Syngenta in mod deosebit, a omologat unele erbicide specifice.
Semintele, cumparate de la Euralis, sunt tratate cu fungicid si cu Concept III, un antidot de tip safener care protejeaza planta in timpul rasaririi de actiunea erbicidelor preemergente pe baza de s-metolaclor, substanta care controleaza buruieni inrudite cu sorgul (de exemplu costreiul din seminte).
Tratarea semintelor de sorg cu antidotul Concept III, va permite si utilizarea erbicidelor pe baza de acetoclor, substanta deocamdata neomologata pentru sorg in Romania.
Desi imburuienarea cu specii dicotile nu a fost foarte mare, am aplicat erbicidul Casper in faza de 3 frunze (0,4 kg/ha). Probabil, in urmatorii ani, vor fi omologate in Romania pentru cultura de sorg si erbicide pe baza de dicamba si 2,4 D.

Sorgul poate fi atacat de afide. Desi la porumb s-a semnalat in zona atac de afide, nu a trebuit sa tratam impotriva acestor daunatori.

In concluzie, as putea spune ca pe solele unde nu s-a putut semana porumbul la timp, pe parcelele izolate sau prea aproape de localitati, in zonele unde mistretii fac pagube mari, eu consider ca sorgul este o cultura mai convenabila.


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.