Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
Tehnologia sorgului la Ceres Mirosi, in Arges

dr. ing. Ion MIHAI, SC Ceres, Mirosi, jud. Arges

De ce sorg? In zona noastra, anii secetosi sunt mai frecventi decat cei foarte favorabili porumbului. De aceea, urmaresc cu atentie daca este sau nu cazul sa dezvolt cultura sorgului. Dupa 3 ani in care am avut loturi demonstrative cu hibrizii de sorg de la Euralis, am cultivat, in 2011, 65 ha cu sorg. Anul trecut insa, porumbul a fost mai profitabil. In lunile iulie-august a plouat 170 l, iar porumbul a raspuns mai bine conditiilor favorabile.

Productia de porumb a fost de 8,7 t/ha, fata de aproape 7 t/ha in cazul sorgului. Pretul de vanzare a fost asemanator (in jur de 0,6-0,7 lei/kg). Unii comercianti stabilesc pretul la sorg in functie de continutul de proteina al boabelor.
Primul element important in tehnologia sorgului este alegerea hibridului. Dupa 3 ani de experiente, m-am convins ca cei mai potriviti hibrizi pentru zona noastra sunt cei timpurii. Acestia ajung la maturitate si nu mai trebuie sa folosesc desicanti. Cand am semanat hibrizi semitardivi, a trebuit sa aplic Roundup.

La semanat (hibridul Arlys), am folosit o densitate de 250.000 b.g./mp. Concomitent cu semanatul, am aplicat 200 kg/ha uree (ingrasamintele au fost plasate lateral si sub randul de seminte).

Protectia culturii

Pentru controlul buruienilor, marile companii, printre care Syngenta in mod deosebit, a omologat unele erbicide specifice.
Semintele, cumparate de la Euralis, sunt tratate cu fungicid si cu Concept III, un antidot de tip safener care protejeaza planta in timpul rasaririi de actiunea erbicidelor preemergente pe baza de s-metolaclor, substanta care controleaza buruieni inrudite cu sorgul (de exemplu costreiul din seminte).
Tratarea semintelor de sorg cu antidotul Concept III, va permite si utilizarea erbicidelor pe baza de acetoclor, substanta deocamdata neomologata pentru sorg in Romania.
Desi imburuienarea cu specii dicotile nu a fost foarte mare, am aplicat erbicidul Casper in faza de 3 frunze (0,4 kg/ha). Probabil, in urmatorii ani, vor fi omologate in Romania pentru cultura de sorg si erbicide pe baza de dicamba si 2,4 D.

Sorgul poate fi atacat de afide. Desi la porumb s-a semnalat in zona atac de afide, nu a trebuit sa tratam impotriva acestor daunatori.

In concluzie, as putea spune ca pe solele unde nu s-a putut semana porumbul la timp, pe parcelele izolate sau prea aproape de localitati, in zonele unde mistretii fac pagube mari, eu consider ca sorgul este o cultura mai convenabila.


Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des în ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa înlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit în lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat în opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori în agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni înstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute în carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste întrebari vin în functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, în timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca în contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar în cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care îi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca în retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu în mod real; dar în mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata împartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si în ceea ce înseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri în conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa însemne si mai multe cereale consumate. Deci, în final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, în mod sigur în 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.