Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Tehnologia sorgului la Ceres Mirosi, in Arges

dr. ing. Ion MIHAI, SC Ceres, Mirosi, jud. Arges

De ce sorg? In zona noastra, anii secetosi sunt mai frecventi decat cei foarte favorabili porumbului. De aceea, urmaresc cu atentie daca este sau nu cazul sa dezvolt cultura sorgului. Dupa 3 ani in care am avut loturi demonstrative cu hibrizii de sorg de la Euralis, am cultivat, in 2011, 65 ha cu sorg. Anul trecut insa, porumbul a fost mai profitabil. In lunile iulie-august a plouat 170 l, iar porumbul a raspuns mai bine conditiilor favorabile.

Productia de porumb a fost de 8,7 t/ha, fata de aproape 7 t/ha in cazul sorgului. Pretul de vanzare a fost asemanator (in jur de 0,6-0,7 lei/kg). Unii comercianti stabilesc pretul la sorg in functie de continutul de proteina al boabelor.
Primul element important in tehnologia sorgului este alegerea hibridului. Dupa 3 ani de experiente, m-am convins ca cei mai potriviti hibrizi pentru zona noastra sunt cei timpurii. Acestia ajung la maturitate si nu mai trebuie sa folosesc desicanti. Cand am semanat hibrizi semitardivi, a trebuit sa aplic Roundup.

La semanat (hibridul Arlys), am folosit o densitate de 250.000 b.g./mp. Concomitent cu semanatul, am aplicat 200 kg/ha uree (ingrasamintele au fost plasate lateral si sub randul de seminte).

Protectia culturii

Pentru controlul buruienilor, marile companii, printre care Syngenta in mod deosebit, a omologat unele erbicide specifice.
Semintele, cumparate de la Euralis, sunt tratate cu fungicid si cu Concept III, un antidot de tip safener care protejeaza planta in timpul rasaririi de actiunea erbicidelor preemergente pe baza de s-metolaclor, substanta care controleaza buruieni inrudite cu sorgul (de exemplu costreiul din seminte).
Tratarea semintelor de sorg cu antidotul Concept III, va permite si utilizarea erbicidelor pe baza de acetoclor, substanta deocamdata neomologata pentru sorg in Romania.
Desi imburuienarea cu specii dicotile nu a fost foarte mare, am aplicat erbicidul Casper in faza de 3 frunze (0,4 kg/ha). Probabil, in urmatorii ani, vor fi omologate in Romania pentru cultura de sorg si erbicide pe baza de dicamba si 2,4 D.

Sorgul poate fi atacat de afide. Desi la porumb s-a semnalat in zona atac de afide, nu a trebuit sa tratam impotriva acestor daunatori.

In concluzie, as putea spune ca pe solele unde nu s-a putut semana porumbul la timp, pe parcelele izolate sau prea aproape de localitati, in zonele unde mistretii fac pagube mari, eu consider ca sorgul este o cultura mai convenabila.


Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt īn joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua īntre cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai īntai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, īn consiliile de administratie. Ori, avem īn Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam īn iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat īntr-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat īn ultimii 10-15 ani. Acestea au, īntr-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai īn judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor īndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi īn continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani īncoace.