Profitul agricol 28
20 iulie 2016
Tehnologia sorgului la Ceres Mirosi, in Arges

dr. ing. Ion MIHAI, SC Ceres, Mirosi, jud. Arges

De ce sorg? In zona noastra, anii secetosi sunt mai frecventi decat cei foarte favorabili porumbului. De aceea, urmaresc cu atentie daca este sau nu cazul sa dezvolt cultura sorgului. Dupa 3 ani in care am avut loturi demonstrative cu hibrizii de sorg de la Euralis, am cultivat, in 2011, 65 ha cu sorg. Anul trecut insa, porumbul a fost mai profitabil. In lunile iulie-august a plouat 170 l, iar porumbul a raspuns mai bine conditiilor favorabile.

Productia de porumb a fost de 8,7 t/ha, fata de aproape 7 t/ha in cazul sorgului. Pretul de vanzare a fost asemanator (in jur de 0,6-0,7 lei/kg). Unii comercianti stabilesc pretul la sorg in functie de continutul de proteina al boabelor.
Primul element important in tehnologia sorgului este alegerea hibridului. Dupa 3 ani de experiente, m-am convins ca cei mai potriviti hibrizi pentru zona noastra sunt cei timpurii. Acestia ajung la maturitate si nu mai trebuie sa folosesc desicanti. Cand am semanat hibrizi semitardivi, a trebuit sa aplic Roundup.

La semanat (hibridul Arlys), am folosit o densitate de 250.000 b.g./mp. Concomitent cu semanatul, am aplicat 200 kg/ha uree (ingrasamintele au fost plasate lateral si sub randul de seminte).

Protectia culturii

Pentru controlul buruienilor, marile companii, printre care Syngenta in mod deosebit, a omologat unele erbicide specifice.
Semintele, cumparate de la Euralis, sunt tratate cu fungicid si cu Concept III, un antidot de tip safener care protejeaza planta in timpul rasaririi de actiunea erbicidelor preemergente pe baza de s-metolaclor, substanta care controleaza buruieni inrudite cu sorgul (de exemplu costreiul din seminte).
Tratarea semintelor de sorg cu antidotul Concept III, va permite si utilizarea erbicidelor pe baza de acetoclor, substanta deocamdata neomologata pentru sorg in Romania.
Desi imburuienarea cu specii dicotile nu a fost foarte mare, am aplicat erbicidul Casper in faza de 3 frunze (0,4 kg/ha). Probabil, in urmatorii ani, vor fi omologate in Romania pentru cultura de sorg si erbicide pe baza de dicamba si 2,4 D.

Sorgul poate fi atacat de afide. Desi la porumb s-a semnalat in zona atac de afide, nu a trebuit sa tratam impotriva acestor daunatori.

In concluzie, as putea spune ca pe solele unde nu s-a putut semana porumbul la timp, pe parcelele izolate sau prea aproape de localitati, in zonele unde mistretii fac pagube mari, eu consider ca sorgul este o cultura mai convenabila.


Citeste si:


Editorial
Era o vreme cand palavragiii politici explicau ca agricultorii nu au culoare de partid. Ei ar face doar "politica painii, cu care romanul se întalneste de 3 ori pe zi". De la o vreme, agricultorii sunt îndemnati sa vina în tot felul de partide "agrariene". Un caz de esec lamentabil a fost partidul lui Costel Caras, tras de sfori de PDL. Stelian Fuia (fost deputat si fost ministru) i-a ademenit, si el, pe agricultori într-o miscare "populara", post-basista, bineînteles. Mai de demult, Milica Radulescu (fratele lui Adrian) a înscris si el un partid agrarian. De la Cluj, au batut clopotele unei doctrine taranesti, cu profesorul Avram Fitiu. Mai nou, se agita într-o eprubeta Marcel Cucu, fermier din Braila. Cui sa se adreseze un partid agrarian? Ce baza de mase ar urma sa aiba? Marii agricultori sunt putini, vreo cateva mii. Pe ei îi numim adesea, "latifundiari". Nimic jignitor în acest cuvant! Sunt cei care lucreaza o mie de hectare sau mai multe. Unii au cateva sute de vaci, cateva mii de porci (pe serie!), o Avicola. Unii, oi. Acesti investitori în agricultura îsi fac treaba cu pricepere si chiar cu patima profesionala. Cei mai multi dintre ei sunt relativ bogati si duc grija zilei de maine doar meteorologic. De ce ar lega ei capastrul afacerii lor de un partid? De obicei, joaca la doua-trei capete. Cei mari si foarte mari se feresc sa iasa în fata. Prefera sa-i traga de sfori pe altii. Asadar, un partid agrarian nu-i pentru cei 10.000 de oameni cu afaceri agricole.
Opinii agro-politice