Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Sasul Mihail Linert a infiintat o ferma de oi Cap Negru de Teleorman

Mihail Linert, primarul comunei Vurpar, a reusit sa aclimatizeze oile Cap Negru de Teleorman tocmai in judetul Sibiu. El a preferat aceasta rasa pentru ca este interesat sa produca mai multa carne decat lapte. Sigur, Turcana pe care o cresc oierii din Sibiu este mai rezistenta. Dar optiunea sasului Linert este una strict economica.

Primarul din Vurpar a pornit de la premisa ca productia de carne si de lapte a Carabasei este cu 40% mai mare decat la batrana Turcana. El are 450 de oi, din care 200 Cap Negru de Teleorman. A vazut ca rasa se adapteaza si va creste efectivul de animale. Este interesat chiar sa creasca oi din rasa pura.
Cap Negru de Teleorman (Carabasa, cum i se mai spune in sud) are talia mai mare si un uger dezvoltat. Este foarte asemanatoare cu Tigaia Sarbeasca. Prin urmare, se poate preta si la mulsul mecanic. Crescatorul si-a cumparat deja o masina italiana de muls, cu doua posturi.
El stie insa ca aceasta oaie nu rezista pe pajistile mai inalte si nici nu suporta drumurile lungi ale transhumantei. De aceea, le paste in jurul stanii, pe dealul lui, din vecinatatea comunei. Aici are si o livada pe care nu o trateaza chimic. Oile pasc printre pomi. In total, are 114 hectare. Suficient pentru toate animalele. A format o faneata cu trifoi, lucerna, lolium si alte plante perene. Randamentul acestora s-a dovedit mult mai bun. Poate obtine 30 de tone de fan la hectar. Pentru producerea furajelor, are doua tractoare Massey Ferguson - unul de 68, altul de 95 CP, cositori, greble. Are si o presa cu care face baloti cilindrici.

Sistemul de crestere ecologica nu este un moft, ci o afacere

Fiindca tot nu face niciun fel de tratamente chimice si pentru ca spera la un pret mai bun pentru produsele lui, Mihail Linert si-a inregistrat ferma ca ecologica. Pentru atestarea in sistem ecologic, este nevoie de un hectar la 6,6 oi. "Toata ferma mea este ecologica. Nu folosesc niciun fel de substante chimice si merge perfect. Din 1990, nu am mai facut stropiri si era pacat sa nu ne folosim de terenul care a devenit practic ecologic, fara meritul nostru. In 2005, am intrat in programul de conversie si in 2007, am avut prima ferma ecologica din judetul Sibiu, atat pentru teren, cat si pentru animale", explica primarul. Certificarea i-au dat-o cei de la Ecoinspect Cluj, care ii fac inspectii periodice, verifica furajele si flora, iau probe de sol etc.

Fermierii isi vand produsele prin grupul de producatori

Exemplul primarului a fost preluat si de alti crescatori. Si asa se face ca, in Vurpar, au aparut mai multe turme de oi Cap Negru de Teleorman, alaturi de Turcana. Toate, in ferme ecologice.
Primarul a organizat un "grup de producatori" si crescatorii l-au urmat. Asa vor putea sa vanda mai profitabil si vor reusi sa faca investitii importante pentru dezvoltarea afacerii. "Vom avea un punct de colectare al nostru. Ne gandim si la o fabricuta de lapte, sa aducem valoare adaugata", spune Mihail Linert.
La inceput, oamenii erau reticenti. Au mai fost inselati in alte asociatii. Acum, cei 31 de crescatori, cu peste 11.200 de oi din Vurpar, vand impreuna laptele si mieii.
Urmatorul proiect, deja aprobat, este un abator pentru miei. "Avem un grant pentru grupul de ferme ecologice. Dosarul pentru abator a fost trimis la Bruxelles", spune primarul Linert care vrea sa atraga comunele din jur sa-si taie mieii la Vurpar.
Are sase copii, din care 5 au ramas in tara. Una din fete termina liceul si ea va continua afacerea. Este nadejdea tatalui. "La oras, va fi tot mai greu. Mult mai profitabil se poate lucra intr-un sat in aceasta perioada".

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!