A aparut nr. 10
11 martie 2015
Impozitul pe arenda i-a facut pe fermieri agenti fiscali

Ministerul de Finante a emis, anul trecut, o ordonanta prin care aducea modificari la Codul Fiscal. Una din aceste modificari a vizat veniturile obtinute de cei care isi arendeaza terenurile agricole. Veniturile obtinute din arendarea unui teren agricol se impoziteaza cu 16%. Acest impozit este un subiect controversat. Asta pentru ca, printr-o smecherie (altfel nu pot sa-i spun), Ministerul de Finante i-a transformat pe fermierii-arendasi in agenti fiscali. Ii obliga pe ei sa retina la sursa impozitul pe arenda pe care urmeaza sa o primeasca proprietarii de teren.
De aici apar doua probleme.

1. De multe ori, cei care si-au dat pamantul in arenda nu isi declara veniturile. In alte cazuri, proprietarul a decedat si nu s-a facut succesiunea. Nu ai cum sa declari ca un decedat are venituri. Ca persoana fizica esti obligat sa depui o declaratie ca ai venituri. Deci trebuie platit un impozit pe venit. Dar, este o situatie penibila atunci cand un arendas este pus in situatia sa vireze bani in numele unui mort! De aceea, inainte de a se pune problema impozitului pe arenda, trebuie sa se rezolve problema succesiunilor.

2. Mai grav este faptul ca, atunci cand se face plata in produse, Ministerul de Finante considera ca este vorba de o vanzare de marfuri. Or, acest lucru nu este tratat cum trebuie. Nu este o vanzare, deci nu ar trebui facuta factura, la care sa platesti TVA. Tu, ca agricultor, nu incasezi niciodata valoarea TVA respectiva si nu ai cum sa deduci acea taxa. Practic, se plateste necuvenit un impozit suplimentar, de 24%. Mai mare decat impozitul pe profit, care e 16%.

Apar si alte probleme la plata in produse, pentru ca este greu sa stabilesti valoarea acestora. Poate daca s-ar stabili un pret agreat in fiecare an pentru produsele supuse impozitarii ar fi, sa zicem, ceva mai usor de inteles modul de calcul.

Oricum, situatia privind impozitul pe arenda nu trebuie sa ramana asa. Eu am discutat deja cu colegii mei din Parlament si urmeaza sa discutam cu ministrul de Finante mai multe probleme neclare din Codul Fiscal, inclusiv acest impozit. Nu este problema noastra, ca fermieri, daca statul vrea sa introduca taxe si impozite suplimentare pentru proprietarii de terenuri. Dar nu consider firesc ca Finantele sa transfere catre noi, fermierii, sarcina de a colecta aceste taxe. Nu suntem agenti fiscali! Este o mentalitate nefireasca a functionarilor publici de la Finante: ei vor sa transfere sarcinile lor de serviciu catre alti contribuabili, care nu au astfel de obligatii fata de stat.


Citeste si:


Fost si viitor ministru
De doua saptamani, proiectul noului Cod fiscal a intrat īn dezbatere publica. Acesta confirma munca de luni de zile a unor patronate din industria alimentara de a convinge autoritatile ca un regim fiscal mai bland poate influenta pozitiv productia agricola romaneasca. Ma bucur ca s-a īnteles ca TVA scazuta la 9% la carne, peste, legume, fructe poate repeta succesul īnregistrat īn sectorul de panificatie. Am ramas īnsa uimit de faptul ca produsele lactate nu beneficiaza de acest "tratament preferential", ramanand īn marja generala, de TVA 24% (posibil 20%, conform noului Cod fiscal). Nu īnteleg de ce, mai ales ca sunt produse care se adreseaza īn special copiilor si batranilor, categorii sociale care nu au mai deloc venituri. Sunt de parere ca macar laptele de consum (daca nu si iaurtul si branzeturile) ar trebui introdus īn noua grila de TVA. Pe langa demersurile pe care ar trebui sa le faca īn acest sens patronatele si asociatiile profesionale, cred ca si fermierii ar trebui sa se implice īn negocieri. Pentru ca, dincolo de ajutorul pentru zona de procesare, aceasta TVA scazuta le-ar creste mult vanzarile. O crestere a consumului este, īn final, un beneficiu pentru fermieri. In schimb, am fost foarte multumit de faptul ca, pentru prima oara, se constientizeaza ca TVA scazuta nu īnseamna ca vor intra a doua zi mai multi bani īn buget. Dar, īn 2-3 ani, se face "curatenie" īn economie, caci se descurajeaza competitia neloiala īntre jucatori, cea de care se lovesc foarte multi producatori.