Profitul agricol nr. 25
24 iunie 2015
Producatorii de legume, care vand la angrosisti, vor avea carnete de legumicultor

Ministerul Agriculturii are in curs de avizare o Hotarare de Guvern care prevede ca producatorii de legume, care vand marfa catre angrosisti, vor trebui sa stie ca certificatele de producator trebuie vizate de o forma asociativa.

Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, spune ca ideea introducerii unui carnet de legumicultor nu este o noutate, caci si in viticultura exista carnetul de viticultor. "Carnetele de legumicultor sunt o parte dintr-un intreg pe care noi, la Minister, l-am numit legislatie pentru diminuarea evaziunii fiscale pe piata de legume-fructe."
Carnetul de legumicultor va fi obligatoriu pentru producatorii persoane fizice, care vand catre angrosisti. Nu este si cazul producatorilor care merg singuri cu marfa pe piata si care au certificat de producator.

Legumicultorii care vand marfa, direct din camp, catre angrosisti, trebuie sa le dea acestora un document care va insoti transportul. Toate transporturile de marfuri care depasesc 50 de kg de legume trebuie sa fie insotite de acest document.
"Nu suntem impotriva intermediarilor, dar daca nu au aceste documente asupra lor, atunci este o problema", explica secretarul de stat.
Carnetul de legumicultor va fi protejat de o holograma si va fi autocopiant.
Potrivit lui Daniel Botanoiu, cu ajutorul sau se va putea urmari si trasabilitatea produselor. "Cand se va executa controlul in piete, se va sti de unde provine acea marfa si ce drum a parcurs, de la producator si pana la vanzatorul en detail. Cu ajutorul sau se va putea diminua piata neagra. Este un document simplu. Producatorului nu-i va lua mult sa-l completeze. Va avea ca rubrici: numele producatorului, locul in care produce, produsele vandute, cantitatea, pretul de vanzare."

Carnetele de legumicultor si certificatele de producator se vor elibera de primarii. Pentru ambele va fi nevoie de viza unei forme asociative.
"Cand vor aparea Camerele Agricole, ele vor prelua de la primarii responsabilitatea eliberarii carnetelor si certificatelor de producator. "
In ce priveste viza pentru carnetele de producator, legumicultorii care nu sunt membri ai unei forme asociative pot merge la una din asociatiile din zona sa ceara o simpla viza. Carnetele de legumicultor sunt fara taxe, legumicultorii vor plati numai achizitionarea lui.
Carnetele se vor elibera o data pe an. La sfarsitul anului, cand legumicultorul merge la primarie sa ia un nou carnet, se va verifica ce marfa a vandut, ce cantitate. Daca a vandut cantitati foarte mari, iar veniturile au fost si ele pe masura, conform reglementarilor Codului Fiscal, el va trebui sa-si schimbe incadrarea activitatii de la persoana fizica la persoana fizica autorizata, intreprindere familiala etc.
"Este o forma de intrare in normalitate. Atat timp cat toata lumea cere subventii, este normal sa intoarca statului banii de taxe si impozite", justifica decizia Daniel Botanoiu.

Tot prin aceasta Hotarare de Guvern vor fi separati in piete comerciantii care sunt societati comerciale si dispun de case de marcat, de producatorii persoane fizice, care isi vand marfa pe baza certificatului de producator.
"Este o Hotarare de Guvern in vederea reglementarii pietei de legume-fructe. Este in avizare la nivelul Ministerului Agriculturii. Urmeaza sa fie data apoi in avizare la Ministerul Administratiei si Internelor", mai spune Botanoiu.

Alina BARDAS


Citeste si:


Fost si viitor ministru
Bancile sustin ca riscurile de creditare a afacerilor īn agricultura s-au diminuat. Tot acestea sunt de parere ca anul 2014 a fost unul foarte bun īn materie de creditare a fermierilor. Cu toate acestea, sunt extrem de multe proiecte pe fonduri europene care nu au putut fi implementate si nu vor putea fi nici pe viitor din cauza lipsei de cofinantare si a lipsei unor politici agricole viabile din partea MADR (cum a fost, de exemplu, programul Fermierul). Din punctul meu de vedere, nu dobanda practicata de banci este astazi o problema. Problema īn implementarea proiectelor care necesita cofinantare tine, īn primul rand, de garantarea creditelor. Fondurile de garantare ar trebui sa explice de ce au considerat, īn ultima perioada, ca trebuie sa mareasca comisioanele, mai ales la beneficiarii de fonduri UE? De ce se face diferenta īntre administratiile publice locale, care au comision de garantare īntre 0,25-0,75%, si persoanele juridice cu afaceri īn agricultura, care au comision īntre 3% si 5%? Fermierii considera aceste conditii abuzive si au dreptate! O alta conditie impusa de banci, care nu lipseste din nici un contract de finantare, face referire la rulajul bancar. In orice contract de finantare banca impune o conditie de rulaj. Dar, bancile trebuie sa īnteleaga ca, īn activitatea agricola, cifra de afaceri nu este aceeasi cu rulajul bancar. Aici este o nisa pe care IFN-urile si alte societati de profil au speculat-o. Fermierii trebuie sa se descurce īntr-un fel, asa ca īsi cauta furnizori care dau inputuri cu plata la recoltare sau fac bartere.