Profitul agricol nr 45
30 noiembrie 2016
Producatorii de legume, care vand la angrosisti, vor avea carnete de legumicultor

Ministerul Agriculturii are in curs de avizare o Hotarare de Guvern care prevede ca producatorii de legume, care vand marfa catre angrosisti, vor trebui sa stie ca certificatele de producator trebuie vizate de o forma asociativa.

Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, spune ca ideea introducerii unui carnet de legumicultor nu este o noutate, caci si in viticultura exista carnetul de viticultor. "Carnetele de legumicultor sunt o parte dintr-un intreg pe care noi, la Minister, l-am numit legislatie pentru diminuarea evaziunii fiscale pe piata de legume-fructe."
Carnetul de legumicultor va fi obligatoriu pentru producatorii persoane fizice, care vand catre angrosisti. Nu este si cazul producatorilor care merg singuri cu marfa pe piata si care au certificat de producator.

Legumicultorii care vand marfa, direct din camp, catre angrosisti, trebuie sa le dea acestora un document care va insoti transportul. Toate transporturile de marfuri care depasesc 50 de kg de legume trebuie sa fie insotite de acest document.
"Nu suntem impotriva intermediarilor, dar daca nu au aceste documente asupra lor, atunci este o problema", explica secretarul de stat.
Carnetul de legumicultor va fi protejat de o holograma si va fi autocopiant.
Potrivit lui Daniel Botanoiu, cu ajutorul sau se va putea urmari si trasabilitatea produselor. "Cand se va executa controlul in piete, se va sti de unde provine acea marfa si ce drum a parcurs, de la producator si pana la vanzatorul en detail. Cu ajutorul sau se va putea diminua piata neagra. Este un document simplu. Producatorului nu-i va lua mult sa-l completeze. Va avea ca rubrici: numele producatorului, locul in care produce, produsele vandute, cantitatea, pretul de vanzare."

Carnetele de legumicultor si certificatele de producator se vor elibera de primarii. Pentru ambele va fi nevoie de viza unei forme asociative.
"Cand vor aparea Camerele Agricole, ele vor prelua de la primarii responsabilitatea eliberarii carnetelor si certificatelor de producator. "
In ce priveste viza pentru carnetele de producator, legumicultorii care nu sunt membri ai unei forme asociative pot merge la una din asociatiile din zona sa ceara o simpla viza. Carnetele de legumicultor sunt fara taxe, legumicultorii vor plati numai achizitionarea lui.
Carnetele se vor elibera o data pe an. La sfarsitul anului, cand legumicultorul merge la primarie sa ia un nou carnet, se va verifica ce marfa a vandut, ce cantitate. Daca a vandut cantitati foarte mari, iar veniturile au fost si ele pe masura, conform reglementarilor Codului Fiscal, el va trebui sa-si schimbe incadrarea activitatii de la persoana fizica la persoana fizica autorizata, intreprindere familiala etc.
"Este o forma de intrare in normalitate. Atat timp cat toata lumea cere subventii, este normal sa intoarca statului banii de taxe si impozite", justifica decizia Daniel Botanoiu.

Tot prin aceasta Hotarare de Guvern vor fi separati in piete comerciantii care sunt societati comerciale si dispun de case de marcat, de producatorii persoane fizice, care isi vand marfa pe baza certificatului de producator.
"Este o Hotarare de Guvern in vederea reglementarii pietei de legume-fructe. Este in avizare la nivelul Ministerului Agriculturii. Urmeaza sa fie data apoi in avizare la Ministerul Administratiei si Internelor", mai spune Botanoiu.

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Sectorul cresterii vacilor de lapte ar trebui īmpartit īn functie de zonele de relief. Daca pentru zona de campie, fermele cu multe capete, de tip industrial, sunt cele care renteaza, la deal si munte, un rol important trebuie sa īl aiba fermele mici, īn care sa se creeze produse specifice. Politicile MADR, care pana acum au īncurajat doar fermele mari de vaci cu lapte, ar trebui sa se orienteze pe ambele directii, considera ministrul Achim Irimescu. "Trebuie sa vedem unde se obtine performanta cea mai mare. Adica, pentru productia industriala, ar trebui sa localizam aceste ferme, īn principal la campie. Pentru ca acolo, īn mod sigur poti face productie competitiva. In zona de munte, desi e laptele cel mai sanatos si mai bun, problema e ca nu sunt rase superperformante. Ar trebui īncurajati crescatorii sa treaca la rase perfomante. Odata cu introducerea denumirii de produs montan, ar trebui sa avem produse din zona de munte etichetate corespunzator si sa īncurajam consumatorul sa cumpere astfel de produse. In Germania si Austria, avem lapte din Alpi si lapte din Tirol, care este mai scump cu 20-30 de centi pe litru, dar merita, pentru ca e un lapte de calitate. Trebuie musai sa mentinem si producatorii mici, care sunt īn masura sa aduca venituri īn zonele de deal si munte", puncteaza Irimescu. El este de parere ca trebuie īncurajata cresterea vacilor de lapte la munte, dar pe un segment specific. "Pasunile montane, la peste 1.000 m altitudine, sunt pentru oi. La altitudini mai mici, ar fi ideal sa fie mai ales vaca de carne, dar si vaca de lapte, acolo unde renteaza. Sper ca pe viitor Ministerul sa reuseasca sa impuna o strategie."