Profitul agricol nr.17
22 aprilie 2015
Producatorii de legume, care vand la angrosisti, vor avea carnete de legumicultor

Ministerul Agriculturii are in curs de avizare o Hotarare de Guvern care prevede ca producatorii de legume, care vand marfa catre angrosisti, vor trebui sa stie ca certificatele de producator trebuie vizate de o forma asociativa.

Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, spune ca ideea introducerii unui carnet de legumicultor nu este o noutate, caci si in viticultura exista carnetul de viticultor. "Carnetele de legumicultor sunt o parte dintr-un intreg pe care noi, la Minister, l-am numit legislatie pentru diminuarea evaziunii fiscale pe piata de legume-fructe."
Carnetul de legumicultor va fi obligatoriu pentru producatorii persoane fizice, care vand catre angrosisti. Nu este si cazul producatorilor care merg singuri cu marfa pe piata si care au certificat de producator.

Legumicultorii care vand marfa, direct din camp, catre angrosisti, trebuie sa le dea acestora un document care va insoti transportul. Toate transporturile de marfuri care depasesc 50 de kg de legume trebuie sa fie insotite de acest document.
"Nu suntem impotriva intermediarilor, dar daca nu au aceste documente asupra lor, atunci este o problema", explica secretarul de stat.
Carnetul de legumicultor va fi protejat de o holograma si va fi autocopiant.
Potrivit lui Daniel Botanoiu, cu ajutorul sau se va putea urmari si trasabilitatea produselor. "Cand se va executa controlul in piete, se va sti de unde provine acea marfa si ce drum a parcurs, de la producator si pana la vanzatorul en detail. Cu ajutorul sau se va putea diminua piata neagra. Este un document simplu. Producatorului nu-i va lua mult sa-l completeze. Va avea ca rubrici: numele producatorului, locul in care produce, produsele vandute, cantitatea, pretul de vanzare."

Carnetele de legumicultor si certificatele de producator se vor elibera de primarii. Pentru ambele va fi nevoie de viza unei forme asociative.
"Cand vor aparea Camerele Agricole, ele vor prelua de la primarii responsabilitatea eliberarii carnetelor si certificatelor de producator. "
In ce priveste viza pentru carnetele de producator, legumicultorii care nu sunt membri ai unei forme asociative pot merge la una din asociatiile din zona sa ceara o simpla viza. Carnetele de legumicultor sunt fara taxe, legumicultorii vor plati numai achizitionarea lui.
Carnetele se vor elibera o data pe an. La sfarsitul anului, cand legumicultorul merge la primarie sa ia un nou carnet, se va verifica ce marfa a vandut, ce cantitate. Daca a vandut cantitati foarte mari, iar veniturile au fost si ele pe masura, conform reglementarilor Codului Fiscal, el va trebui sa-si schimbe incadrarea activitatii de la persoana fizica la persoana fizica autorizata, intreprindere familiala etc.
"Este o forma de intrare in normalitate. Atat timp cat toata lumea cere subventii, este normal sa intoarca statului banii de taxe si impozite", justifica decizia Daniel Botanoiu.

Tot prin aceasta Hotarare de Guvern vor fi separati in piete comerciantii care sunt societati comerciale si dispun de case de marcat, de producatorii persoane fizice, care isi vand marfa pe baza certificatului de producator.
"Este o Hotarare de Guvern in vederea reglementarii pietei de legume-fructe. Este in avizare la nivelul Ministerului Agriculturii. Urmeaza sa fie data apoi in avizare la Ministerul Administratiei si Internelor", mai spune Botanoiu.

Alina BARDAS


Citeste si:


Editorial
Am mai vorbit despre obiceiul vaicarelii la romani. Despre tentatia de a fi bocitoarea satului. Una dintre temele vaicarite foarte des în ultima vreme este formarea Camerelor agricole. Intrebarea este: ce ne asteptam sa fie aceste organizatii asa-zis "ale fermierilor"? Ar fi putut ele sa ia locul organizatiilor profesionale? Sa înlocuiasca LAPAR ori FCBR? Putin probabil! Aceste organizatii s-au nascut natural, fara o lege speciala de la Parlament. Aceste organizatii profesionale s-au rodat, au selectat lideri autentici, ca Baciu ori Franc. Si Liga Agricultorilor (Mari), si Federatia Crescatorilor s-au calit în lupta cu oficialitatile. Abia cand au intrat în opozitie au vazut daca au sau nu ceva de spus. Sunt, pana acum, cincisprezece Camere agricole judetene alese (mai mult sau mai putin). Ce au facut ele pe plan local pentru agricultori? Dar la nivel national? Ce drepturi au aparat? Asa cum a diagnosticat un studiu acum cativa ani, Romania are doua agriculturi, divergente. Una, a fermierilor (mai degraba investitori în agricultura) cu ferme relativ mari, performante. In general, acesti fermieri sunt oameni înstariti (sa nu zicem bogati), cu vigoare sociala, cu o informatie profesionala peste medie, foarte multi chiar cu studii universitare agricole. Cealalta, a taranilor (as spune a locuitorilor satului) cu proprietati relativ modeste. Acesti oameni muncesc mult si castiga putin din agricultura; nu au exercitiu social, nu au informatie profesionala si nu sunt obisnuiti sa o caute în carti ori reviste agricole. Intre aceste doua categorii de agricultori exista o prapastie care nu poate fi trecuta. Ale cui sa fie Camerele agricole? Ale celor mari ori ale celor mici? Cine pe cine sa conduca?
Fost si viitor ministru
Noul TVA, de 9%, ridica o dezbatere publica foarte mare. Este un lucru bun sau unul rau? Se poate adopta atat de repede? Raspunsurile la aceste întrebari vin în functie de pozitia din care privim situatia. Din postura unui fermier, te gandesti ca vinzi cu 15% mai ieftin marfa, în timp ce toate inputurile au TVA de 24%. In pretul real, acest lucru nu este o problema, pentru ca în contabilitate se lucreaza cu cifrele nete, fara TVA. Dar în cash-flow-ul de zi cu zi, 15% mai putin din banii pe care îi rulezi reprezinta un handicap de finantare. Dar, este si o parte buna. Pentru fermieri, exista posibilitatea de a vinde mai mult. Este adevarat ca pentru acestia este mai important sa vanda marfa, nu se pune problema ca nu ar avea unde sa o vanda. Nu este ca în retail, unde competitia este de a vinde mai mult. Fermierul vinde oricum toata marfa si o crestere a consumului nu se simte. Nu în mod real; dar în mod direct, da. Pentru ca noi avem astazi o piata împartita pe doua componente: export si intern. Piata interna este destul de constanta de cativa ani si este destul de limitata si în ceea ce înseamna TVA. Din punctul meu de vedere, odata cu aceasta masura, se va produce mai multa carne de porc pentru piata interna, pentru ca vor disparea foarte multi evazionisti, iar aprovizionarea de pe piata interna va fi mult mai mare. Caci pana acum se faceau importuri în conditii suspecte. Mai multa carne de porc produsa poate sa însemne si mai multe cereale consumate. Deci, în final, se ajunge la o crestere a consumului. Poate ca nu anul acesta, dar, în mod sigur în 2-3 ani, la asta va duce. Iar piata va fi una mult mai sanatoasa.