Profitul agricol nr 18
11 mai 2016
Producatorii de legume, care vand la angrosisti, vor avea carnete de legumicultor

Ministerul Agriculturii are in curs de avizare o Hotarare de Guvern care prevede ca producatorii de legume, care vand marfa catre angrosisti, vor trebui sa stie ca certificatele de producator trebuie vizate de o forma asociativa.

Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, spune ca ideea introducerii unui carnet de legumicultor nu este o noutate, caci si in viticultura exista carnetul de viticultor. "Carnetele de legumicultor sunt o parte dintr-un intreg pe care noi, la Minister, l-am numit legislatie pentru diminuarea evaziunii fiscale pe piata de legume-fructe."
Carnetul de legumicultor va fi obligatoriu pentru producatorii persoane fizice, care vand catre angrosisti. Nu este si cazul producatorilor care merg singuri cu marfa pe piata si care au certificat de producator.

Legumicultorii care vand marfa, direct din camp, catre angrosisti, trebuie sa le dea acestora un document care va insoti transportul. Toate transporturile de marfuri care depasesc 50 de kg de legume trebuie sa fie insotite de acest document.
"Nu suntem impotriva intermediarilor, dar daca nu au aceste documente asupra lor, atunci este o problema", explica secretarul de stat.
Carnetul de legumicultor va fi protejat de o holograma si va fi autocopiant.
Potrivit lui Daniel Botanoiu, cu ajutorul sau se va putea urmari si trasabilitatea produselor. "Cand se va executa controlul in piete, se va sti de unde provine acea marfa si ce drum a parcurs, de la producator si pana la vanzatorul en detail. Cu ajutorul sau se va putea diminua piata neagra. Este un document simplu. Producatorului nu-i va lua mult sa-l completeze. Va avea ca rubrici: numele producatorului, locul in care produce, produsele vandute, cantitatea, pretul de vanzare."

Carnetele de legumicultor si certificatele de producator se vor elibera de primarii. Pentru ambele va fi nevoie de viza unei forme asociative.
"Cand vor aparea Camerele Agricole, ele vor prelua de la primarii responsabilitatea eliberarii carnetelor si certificatelor de producator. "
In ce priveste viza pentru carnetele de producator, legumicultorii care nu sunt membri ai unei forme asociative pot merge la una din asociatiile din zona sa ceara o simpla viza. Carnetele de legumicultor sunt fara taxe, legumicultorii vor plati numai achizitionarea lui.
Carnetele se vor elibera o data pe an. La sfarsitul anului, cand legumicultorul merge la primarie sa ia un nou carnet, se va verifica ce marfa a vandut, ce cantitate. Daca a vandut cantitati foarte mari, iar veniturile au fost si ele pe masura, conform reglementarilor Codului Fiscal, el va trebui sa-si schimbe incadrarea activitatii de la persoana fizica la persoana fizica autorizata, intreprindere familiala etc.
"Este o forma de intrare in normalitate. Atat timp cat toata lumea cere subventii, este normal sa intoarca statului banii de taxe si impozite", justifica decizia Daniel Botanoiu.

Tot prin aceasta Hotarare de Guvern vor fi separati in piete comerciantii care sunt societati comerciale si dispun de case de marcat, de producatorii persoane fizice, care isi vand marfa pe baza certificatului de producator.
"Este o Hotarare de Guvern in vederea reglementarii pietei de legume-fructe. Este in avizare la nivelul Ministerului Agriculturii. Urmeaza sa fie data apoi in avizare la Ministerul Administratiei si Internelor", mai spune Botanoiu.

Alina BARDAS


Citeste si:


Editorial
O lege aflata "pe teava" si la Minister si la Parlament este cea a cercetarii agricole. In subsolul ei sunt amorsate o puzderie de interese, evaluate la milioane de euro. Oameni politici de toate culorile fac planuri imobiliare pe terenurile statiunilor. Sunt īn joc si cativa munti de orgolii neostoite, mai ales printre profesorii universitari. S-a cam decis ca ne trebuie un ICAR (Institutul de Cercetari Agricole al Romaniei). Galceava continua īntre cei care vor sa coordoneze bugetul superinstitutului. S-a convenit ca statul sa dea bani ("ca de-aia-i stat!", cum bine zice Conu Leonida), sa finanteze cercetarea agricola, cum clameaza romanii care ajung la un microfon. (ICAR a fost facut de Carol al II-lea, un conducator cu abilitati de mana forte, care, neavand bani, a oferit cu darnicie uniforme: de ministri, de academicieni etc.). O problema pe care n-a pus-o nimeni pe tapet este conectarea cercetarii agricole la economia noastra (functionala?) de piata. Cu alte cuvinte, ce-si propune cercetarea sa produca si ce ar urma sa vanda. Vrem sa facem o cercetare care sa produca bani, ori doar o institutie decorativa? Mai īntai, cum se va lega cercetarea agricola de Maria Sa Fermierul Roman, care vrea sa cumpere de la ICAR-ul national aceeasi marfa ca de la Bayer ori Pioneer. De 25 de ani, nu am adus fermierii, nici macar onorific, īn consiliile de administratie. Ori, avem īn Buzdugan, Poienaru, Musca, Placinschi, Serban etc., etc. niste fermieri care mananca mai multa agricultura pe paine decat unii universitari.
Opinii agro-politice
Noua, romanilor, ne place de multe ori sa credem, uitandu-ne la statistici, ca tara noastra este una dintre cele bogate din Uniunea Europeana si ca una dintre bogatiile noastre ar fi agricultura. Ne leganam īn iluzia ca am fi fost vreodata "granarul Europei". E drept ca avem o suprafata agricola de 13 milioane de hectare, dintre care 4,5 milioane hectare de pajisti. Aceasta zestre funciara ne situeaza pe locul 7 din cele 28 de state ale UE. Multi par sa fi uitat ca agricultura romaneasca a intrat īntr-un declin puternic dupa faramitarea marilor exploatatii agricole de tip colectivist. Ei privesc doar catre fermele mari care s-au dezvoltat īn ultimii 10-15 ani. Acestea au, īntr-adevar, performante deosebite. Dar numarul acestor ferme este mic, de doar unu la suta din total. Celelalte 99% sunt ferme de subzistenta. "Dupa ultimul recensamant agricol general reiese ca numai īn judetul Vaslui erau aproape 110.000 de exploatatii agricole, din care doar 703 erau exploatatii agricole cu personalitate juridica. Restul, grosul adica, sunt exploatatii de familie, fara personalitate juridica", da exemplu Toader Dima, deputat PSD de Vaslui. Din punctul sau de vedere, fermele mici, de cateva hectare, trebuie ajutate sa se dezvolte. Aceste ferme mici vor putea aduce mai multa plusvaloare daca se vor axa si pe alte domenii decat cultura mare. "A venit vremea ca centrul de greutate sa se mute de la sprijinirea fermelor mari si foarte mari catre sustinerea reala a fermelor mici si medii. Valoarea adaugata mai mare va veni daca aceste ferme se vor īndrepta catre zootehnie, legumicultura, viticultura si pomicultura, care la asemenea dimensiuni aduc valoare sporita fata de cea adusa de cultura cerealelor", adauga deputatul. Toader Dima considera ca fermele de familie au fost si pot fi īn continuare solutia rezolvarii eternei "probleme taranesti" cu care se confrunta satul romanesc de doua sute de ani īncoace.