Profitul agricol nr. 11
23 martie 2016
Producatorii de legume, care vand la angrosisti, vor avea carnete de legumicultor

Ministerul Agriculturii are in curs de avizare o Hotarare de Guvern care prevede ca producatorii de legume, care vand marfa catre angrosisti, vor trebui sa stie ca certificatele de producator trebuie vizate de o forma asociativa.

Daniel Botanoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, spune ca ideea introducerii unui carnet de legumicultor nu este o noutate, caci si in viticultura exista carnetul de viticultor. "Carnetele de legumicultor sunt o parte dintr-un intreg pe care noi, la Minister, l-am numit legislatie pentru diminuarea evaziunii fiscale pe piata de legume-fructe."
Carnetul de legumicultor va fi obligatoriu pentru producatorii persoane fizice, care vand catre angrosisti. Nu este si cazul producatorilor care merg singuri cu marfa pe piata si care au certificat de producator.

Legumicultorii care vand marfa, direct din camp, catre angrosisti, trebuie sa le dea acestora un document care va insoti transportul. Toate transporturile de marfuri care depasesc 50 de kg de legume trebuie sa fie insotite de acest document.
"Nu suntem impotriva intermediarilor, dar daca nu au aceste documente asupra lor, atunci este o problema", explica secretarul de stat.
Carnetul de legumicultor va fi protejat de o holograma si va fi autocopiant.
Potrivit lui Daniel Botanoiu, cu ajutorul sau se va putea urmari si trasabilitatea produselor. "Cand se va executa controlul in piete, se va sti de unde provine acea marfa si ce drum a parcurs, de la producator si pana la vanzatorul en detail. Cu ajutorul sau se va putea diminua piata neagra. Este un document simplu. Producatorului nu-i va lua mult sa-l completeze. Va avea ca rubrici: numele producatorului, locul in care produce, produsele vandute, cantitatea, pretul de vanzare."

Carnetele de legumicultor si certificatele de producator se vor elibera de primarii. Pentru ambele va fi nevoie de viza unei forme asociative.
"Cand vor aparea Camerele Agricole, ele vor prelua de la primarii responsabilitatea eliberarii carnetelor si certificatelor de producator. "
In ce priveste viza pentru carnetele de producator, legumicultorii care nu sunt membri ai unei forme asociative pot merge la una din asociatiile din zona sa ceara o simpla viza. Carnetele de legumicultor sunt fara taxe, legumicultorii vor plati numai achizitionarea lui.
Carnetele se vor elibera o data pe an. La sfarsitul anului, cand legumicultorul merge la primarie sa ia un nou carnet, se va verifica ce marfa a vandut, ce cantitate. Daca a vandut cantitati foarte mari, iar veniturile au fost si ele pe masura, conform reglementarilor Codului Fiscal, el va trebui sa-si schimbe incadrarea activitatii de la persoana fizica la persoana fizica autorizata, intreprindere familiala etc.
"Este o forma de intrare in normalitate. Atat timp cat toata lumea cere subventii, este normal sa intoarca statului banii de taxe si impozite", justifica decizia Daniel Botanoiu.

Tot prin aceasta Hotarare de Guvern vor fi separati in piete comerciantii care sunt societati comerciale si dispun de case de marcat, de producatorii persoane fizice, care isi vand marfa pe baza certificatului de producator.
"Este o Hotarare de Guvern in vederea reglementarii pietei de legume-fructe. Este in avizare la nivelul Ministerului Agriculturii. Urmeaza sa fie data apoi in avizare la Ministerul Administratiei si Internelor", mai spune Botanoiu.

Alina BARDAS


Citeste si:


Editorial
Pe 14 martie, Peter Baader, expert antifrauda al DG Agri, a venit la Bucuresti. A fost invitat de AFIR, în încercarea de a lamuri problema conditiilor artificiale din PNDR. In tara, Baader era vazut drept autorul moral al Ghidului cu conditiile artificiale. Oficialul european a precizat ca CE nu a cerut în mod expres Romaniei sa creeze un asemenea ghid. In perioada 2012-2013, în urma unor seminarii la nivel european, Comisia a facut recomandarea sa se elaboreze un ghid de bune practici. Nu unul al conditiilor artificiale! Recomandarea nu a vizat doar tara noastra, ci toate statele membre UE. Romanii, mai catolici decat Papa, l-au facut. Ce-i drept, ceva mai tarziu, prin 2015. Functionarii AFIR l-au luat drept litera de lege, desi el nu avea temei legal. Ca atare, fermierii s-au trezit ca trebuie sa dea înapoi banii primiti pe masuri din PNDR, desi aveau proiecte pentru care implementarea a început anterior aparitiei acestui ghid. Unii spun ca asta s-ar fi întamplat din cauza unui soi de exces de zel al functionarilor AFIR. Printr-o scrisoare deschisa catre ministrul Agriculturii, Pro Agro cere demiterea functionarilor vinovati. Dar, poate ca nu trebuie data vina numai pe Acarul Paun. Ar trebui vazut cine si-a pus semnatura, de fapt, pe acest ghid. Unele voci sustin ca l-ar fi facut George Turtoi, la acea vreme secretar de stat, dar ca acesta ar da vina pe actualul ministru Achim Irimescu, la acea vreme tot secretar de stat si el. Oficialii AFIR înca în functie sustin ca ghidul a fost facut de Agentie, tinand cont de regulamentul de audit al Comisiei Europene. Director atunci era David Eugen Popescu.
Opinii agro-politice
In urma cu doi ani, calendarul înfiintarii Camerelor Agricole din Romania a fost dat peste cap, invocandu-se teama de politizare. In prezent, atat ministrul Achim Irimescu, cat si premierul Dacian Ciolos au pe lista de prioritati modificarea legislatiei în domeniu. Pentru realizarea Camerelor Agricole se tot invoca modelul francez. Mai aproape, vecinii nostri din Ungaria au si ei o astfel de structura. "Camera Agricola maghiara este o organizatie «semi-guvernamentala», avand interferente puternice cu zona politica. De exemplu, presedintele Camerei este deputat, unul dintre vicepresedinti este secretarul de stat pe dezvoltare rurala din Ministerul Agriculturii. Directorul general al Camerei, subordonat direct presedintelui ales, este înalt functionar public. Personalul care se ocupa de problemele de administratie publica trebuie selectat tot din randul functionarilor publici", ne-a explicat Barna Tŕnczos, punctand ca nu este sustinatorul unui astfel de model. "Nu-mi place ideea ca politicul sa aiba asa un control mare asupra Camerelor." Calitatea de membru al Camerei Agricole din Ungaria se dobandeste prin înregistrarea unei societati cu profil agricol sau agro-alimentar la Registrul Comertului, prin dobandirea calitatii de fermier, prin eliberarea atestatului de producator. In mod similar, calitatea se pierde prin dizolvarea societatii, decesul fermierului sau încetarea activitatii agricole sau a productiei. "Este un sistem interesant, poate chiar ciudat. Desi exista o asa-zisa înscriere în Camera Agricola, o înregistrare a fermierului, aceasta nu este o optiune, este o obligatie. Si chiar daca fermierul nu se înscrie, cotizatia de membru tot trebuie platita. Iar daca nu se achita suma stabilita prin statutul Camerei, ea poate fi executata prin Fiscul unguresc, deoarece este asimilata impozitelor si taxelor", remarca senatorul. Statul trebuie sa asigure finantarea pentru serviciile publice stabilite în sarcina Camerei, bugetul acesteia fiind completat din cotizatiile obligatorii platite de membri, din contravaloarea serviciilor prestate de Camera. Cotizatia se calculeaza proportional cu cifra de afaceri. "Desi sistemul de finantare este unul mixt - buget de stat si cotizatii - daca asimilam cotizatia cu taxele si impozitele, putem spune ca statul asigura 100% finantarea Camerei", considera Barna Tŕnczos.