Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Noutati
Nume noi īn arhitectura AIPROM
Consiliul Director AIPROM a ales noii reprezentanti ai grupurilor de lucru, cu titulatura de lideri si co-lideri: Violeta Dumitru (Bayer Romania) este liderul grupului de lucru Autorizare si Legislatie. Co-lider a fost numit Marius Bratasanu (Arysta); Mihaela Vasile (Monsanto) este liderul grupului Piata, Marketing si Media, avandu-l co-lider pe Silviu Caimac (Summit Agro); Andrei Vior (Bayer) este liderul grupului Mediu, Siguranta, Ambalare si Etichetare, iar co-liderul este Mihai Papazi (BASF); Grupul de lucru Stewardship īl are lider pe Andrei Marutescu (Syngenta) si colider pe Ana-Maria Pascariu (BASF).

Ministrul Petre Daea a fost prezent, pe 7 septembrie, la Bruxelles, la conferinta la nivel īnalt cu tema "Bolile transfrontaliere īn Europa: Importanta cooperarii internationale pentru cresterea sustenabila a animalelor". El a vorbit despre mecanismele de combatere si eradicare a pestei porcine africane care nu sunt suficiente, astfel ca trebuie alocate sume consistente pentru cercetare. Īn opinia sa, Politica Agricola Comuna trebuie sa dea raspuns prin structura bugetara la cele doua teme de perspectiva, modificarile climatice si prevenirea/combaterea bolilor si daunatorilor, care trebuie sa se concretizeze īn abordari pragmatice cu file distincte de buget īn cadrul financiar multianual 2021-2027.

Asociatia Crescatorilor de Albine (ACA) sarbatoreste anul acesta 60 de ani de existenta. La festivitatile din 6 septembrie, de la Institutul de Cercetare si Dezvoltare īn Apicultura din Bucuresti a participat, printre alti invitati, si secretarul de stat Daniel Dumitru Botanoiu. El a vorbit despre importanta sectorului apicol, prezentand date despre productia de miere la nivelul anului 2017 (30.000 tone; numarul familiilor de albine a ajuns la 1.437.394 - sursa Eurostat). De asemenea, Botanoiu a prezentat programele de sprijin derulate de Ministerul Agriculturii. Prin Programul National Apicol 2017-2019, apicultorii au la dispozitie 97.626.000 lei, cu o alocare de 32.542.000 lei pentru fiecare an.

Daniel Gosea din Ministerul de Externe a avansat un buget orientativ al cheltuielilor pe care le va suporta statul roman cu Presedintia Consiliului UE īn primele 6 luni ale anului 2019. Ar fi vorba de 60 pana la 80 de milioane de euro. Gosea este īnsarcinat cu tot ceea ce īnseamna partea logistica a Presedintiei romane a Consiliului UE. "Noi īncercam sa facem un balans īntre o oportunitate de promovare si folosirea eficienta a banului public. Ne-am gandit sa alocam un buget comparabil cu cel alocat de state cu care ne putem compara ca putere economica si importanta regionala", a spus Gosea, īntr-un briefing la MAE.

Ministerul Agriculturii va elabora un proiect de act normativ pentru stabilirea mecanismului privind despagubirile ce se vor acorda īn cazul pestei porcine africane, proiect ce va ajunge saptamana viitoare pe masa Guvernului, a declarat ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici. "S-a discutat despre o despagubire de la un nivel minim de greutate de fiecare animal sacrificat. Ministerul Agriculturii face o propunere de act normativ cu care sa intram īn Guvern pentru a stabili acest nou mecanism. Īntrebat care vor fi, concret, sumele pentru despagubire, ministrul a evitat sa dea cifre.

Lumea īl stie pe Barna Tįnczos pentru functiile sale publice (fost presedinte ADS, fost secretar de stat, senator). Putini stiu ca, joia, dupa ce se īntoarce acasa, la Sancraieni, īn Harghita, pune pe umeras hainele de politician si īsi ia blugii si ghetele, cu care merge īn grajd. De 10 ani, Barna Tįnczos este si crescator de vaci Limousine. Au o ferma de familie pe numele sotiei doar pentru ca o lege ipocrita le interzice celor cu functii publice sa aiba si afaceri. L-am vizitat pe Barna Tįnczos la el acasa, printre animale, si am descoperit ca, desi e fermier de week-end, stie totul despre vacile sale. Este deopotriva fermier si politician. "Cand sunt acasa, nu trece zi sa nu trec pe la ferma. Sunt zile īn care stau 2-3 ore, depinde de timpul pe care īl am la dispozitie. Eu zic ca se īmpaca cele doua lucruri si chiar recomand tuturor politicienilor care se ocupa de zona agricola sa experimenteze, indiferent daca au acasa o sera, o plantatie de nuci, niste vaci de carne, de lapte, oi, porci, orice. Pentru ca, daca se īntalnesc zi de zi cu problemele fermierilor, vad cu alti ochi activitatea ministeriala sau parlamentara. In Austria, de exemplu, īn anumite zone, este imposibil sa ajungi politician daca nu ai o ferma".


Zootehnizarea nu este doar un slogan aruncat la īntalnirile cu fermierii si cu presa. Ar trebui sa fie un program elaborat, cu masuri de cointeresare a crescatorilor. Dar cresterea animalelor a fost lasata ani lungi la voia īntamplarii. Dimitrie Musca a intuit modalitatea de crestere a plusvalorii. El valorifica jumatate din cultura mare prin zootehnie. Zootehnia este o activitate corolara īn agricultura. Se poate practica si fara cultura mare proprie. De fapt, majoritatea crescatorilor de pasari si de porci nu au si terenuri arabile. Insa nu toti producatorii de cereale vor sau pot sa faca si zootehnie. Dar nici nu am vazut vreun ministru care sa prezinte un program clar, coerent, de cointeresare a fermierilor ca sa creasca pasari si animale.

La Bruxelles, toti ochii sunt pe Romania. Cele aproape 800 de focare de pesta porcina africana care au aparut īn decursul verii arata ca boala e scapata de sub control, ceea ce īngrijoreaza si Bruxellesul, si tarile mari producatoare, Germania si Danemarca. Daca un singur caz de pesta se īnregistreaza īn Germania, sunt puse īn pericol exporturi anuale de 250.000 de tone de carne de porc īn afara UE. Ca sa-si protejeze industria, autoritatile germane vorbesc si ele de un gard la granita, care sa īmpiedice trecerea mistretilor. Ministrul agriculturii din Germania a trimis experti veterinari īn tari afectate si se fac simulari privind modalitati de izolare a virusului. Iar Danemarca ia īn calcul construirea unui gard la granita cu Germania. Preventiv. Nici la Bruxelles lumea nu sta prea linistita. S-au alocat pana acum 1,2 milioane de euro pentru prevenirea raspandirii bolii. Comisarul pentru Siguranta Alimentara, Vytenis Andriukaitis, are o agenda īncarcata. Saptamana trecuta s-a īntalnit cu reprezentantii vanatorilor europeni si cu experti internationali īn sanatate animala, la Varsovia, ca sa gaseasca solutii.


O organizatie a macelarilor din Franta a trimis o scrisoare guvernului prin care cere ca membrii ei sa fie protejati de agresiunile veganilor, pe care īi acuza ca vor sa puna capat consumului de carne. Numeroase macelarii au fost atacate cu pietre sau acoperite de graffiti. Unii activisti au aruncat sange fals pe fatadele a cel putin 15 macelarii īn ultimele luni. Un activist a fost condamnat de curand la īnchisoare cu suspendare dupa ce a afirmat īntr-un mesaj pe Facebook ca uciderea unui macelar de catre un militant islamist a fost "un act de justitie".

Corteva a organizat o sesiune de recoltare a hibrizilor Pioneer de floarea-soarelui si porumb, īn ferma lui Cosmin Bacanu, din Furculesti, judetul Teleorman. La demonstratie au asistat circa 150 de fermieri. Reprezentantii companiei au subliniat ca trebuie sa se tina seama de faptul ca precipitatiile din vara acestui an au fost necaracteristice zonei. Prin urmare, au existat rezultate atipice pentru diversi hibrizi, atat la floarea-soarelui, cat si la porumb. Īn cazul florii-soarelui, de exemplu, hibridul P64LE99 a dat o productie superioara, de 4.222 kg/ha (productie stas), fata de P64LE25 - 3.861 kg/ha. Īn anii secetosi productiile sunt inversate, spun reprezentantii companiei, iar fermierii prezenti, care au cultivat cei doi hibrizi, au confirmat informatia. De altfel, dintre hibrizii testati, P64LE99 a dat cea mai buna productie, alaturi de P64LE136 (4.224 kg/ha), prezentat ca viitor īnlocuitor al P64LE25.


Fiecare faza de crestere a porumbului are o influenta diferita si decisiva īn formarea productiei. Daca īn faza de dezvoltare vegetativa porumbul īsi determina numarul de randuri de boabe pe stiulete, iar īn faza de umplere a bobului se definitiveaza masa boabelor, īn faza de īnflorire se poate determina numarul maxim de boabe pe stiulete. Cand dezvoltarea vegetativa ia sfarsit, dupa ce ultimele frunze se detaseaza, apar organele florale ale porumbului, iar consumurile plantei sunt maxime. Atunci el se afla la maximul dezvoltarii vegetative si īsi suplimenteaza consumurile pentru a asigura o fecundare optima. Ca firele de matase sa fie turgescente, īn vederea fecundarii, pierderile de apa prin transpiratie sunt semnificative. Fiecare spiculet produce un fir de matase pentru un bob. Firele cresc continuu pana īn momentul īn care sunt fecundate.

Termenul pana la care legumicultorii īnscrisi īn programul "Tomate" trebuie sa livreze doua tone de produse catre piata va fi prelungit dupa data de 31 mai, a anuntat ministrul Petre Daea. "Īn legumicultura am avut īntarzieri īn plantare si distrugeri īn anumite zone la culturile protejate din cauza temperaturilor scazute. De aceea, suntem īn situatia de a elabora un act normativ pentru prelungirea perioadei, īn asa fel īncat sa tinem cont de conditiile climatice", a precizat Daea. Ministrul a subliniat ca reasezarea termenului pentru cei 11.000 de fermieri care s-au īnscris īn programul "Tomate? este necesara din cauza temperaturilor din aceasta primavara, care le-a creat probleme.


Adunarea Generala a Federatiei Nationale Cartoful a ales un nou Consiliu de Administratie. Acesta are 15 membri: Romulus Oprea, Peter Kiss-Bartha, Mihail Mucsi, Jozsef Szocs, Laszlo Peter (toti din judetul Covasna), Mircea Costinas, Sorin Manoiu, Gabriel Ungureanu, Cleonic Sucaciu (din judetul Brasov), Viorel Alistar (judetul Bacau), Cosmin Mirica (judetul Dambovita), Keresztes Vicentiu, Adalbert Ferencz (judetul Harghita). Mai sunt membri ai Consiliului Sorin Claudian Chiru, directorul general INCDCSZ Brasov, si Luiza Mike, directorul SCDC Targu Secuiesc. Īn functia de presedinte al Federatiei a fost ales Romulus Oprea, iar Cleonic Sucaciu si Cosmin Mirica au fost alesi vicepresedinti. Noua conducere a Federatiei īsi manifesta clar intentia de continuitate īn eforturile de sustinere a culturii cartofului si a cultivatorilor de cartof. Cultura de cartof este, la noi, īn cadere libera. Suprafetele au scazut dramatic īn ultimii 10 ani din cauza lipsei de rentabilitate si a riscurilor pe care si le asuma cultivatorul. Producatorii nostri de cartof nu se afla pe picior de egalitate cu fermierii europeni. Competitia pe piata este de multe ori de-a dreptul neloiala. Dar securitatea alimentara a tarii impune adoptarea unor politici de protejare pe termen lung a acestei culturi aflata īn evident pericol de abandon. Cartoful pentru samanta aproape a disparut din tara. Sprijinul cuplat oferit īn ultimii ani de MADR a oprit disparitia totala a acestei culturi, ramasa astazi la 500 ha anual, īn conditiile īn care am avea nevoie de minimum 4 000 ha. Simpla depistare a unei boli de carantina ar face uitata aceasta cultura. Suprafata alocata cartofului pentru industrializare, datorita masurilor de sprijin, a crescut de la 1400 ha īn 2015 la 2400 ha īn 2018. Suprafata totusi mica, raportata la potentialul Romaniei. Suprafata totala cultivata cu cartof īnregistrata la APIA īn 2017 este sub 35.000 ha! In schimb, suntem invadati de marfa din strainatate, marfa care este de obicei de o calitate inferioara, uneori chiar periculoasa atat din punctul de vedere al consumului, cat si din cauza riscului de infestare cu boli sau daunatori de carantina fitosanitara. Elaborarea unui Program National de revigorare a culturii cartofului trebuie facuta cat mai repede prin implicarea directa a Guvernului, a Institutului de Cercetare de la Brasov si a statiunilor de cercetare. Este necesara acordarea unui ajutor de minimis la cartoful de consum, atat la cel timpuriu, cat si la cel de consum pentru toamna-iarna.

Pe pajistile permanente sunt necesare lucrari anuale de īntretinere īn vederea mentinerii si sporirii productivitatii si biodiversitatii, pentru care Uniunea Europeana acorda subventii substantiale de agromediu, handicapuri naturale si altele. Daca pentru pajistile folosite īn regim de faneata sau mixt conditiile de ecoconditionalitate sunt īn linii generale respectate, pentru pajistile exploatate prin pasunat lucrurile nu sunt la nivelul asteptarilor. Suprafete mari de pasuni din zona montana īn special, care primesc subventii, sunt lasate de izbeliste, fiind mai greu de controlat daca s-au respectat īncarcarea cu animale si un minim de lucrari de īntretinere. Astfel, un numar mare de posesori si utilizatori de pasuni primesc īn conturile lor bancare sume mari de bani europeni, fara sa miste un deget, de unde si numeroasele fraudari privind concesionarea si utilizarea acestor suprafete cu destinatie agricola si ecoprotectiva. Cum putem limita astfel de matrapazlacuri la care unii dintre noi, baietii destepti pastorali, se pricep sa ne pacaleasca, an de an, ca nimeni altii?


Exista un concurs foarte popular: "Am īntrebat o suta de romani". De ce nu am īntreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa īntampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii? Inainte de a pune aceste īntrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune īn trecutul mai īndepartat si mai apropiat al pastoritului. Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale. Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii. Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol īn limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).

Compania Proinvest, dealer Claas, Amazone si Lemken, a organizat recent o demonstratie īn camp cu combine si tractoare Claas echipate cu implemente Lemken si Amazone, precum si cu un sprayer autopropulsat Amazone. Utilajele au fost puse la lucru pe doua parcele ale unui teren agricol de langa comuna Putineiu, judetul Giurgiu, īn prezenta a peste 50 de fermieri din zona. Una dintre combine puse la lucru a fost modelul Claas Lexion 770, echipata cu un heder Corio 870 C, iar cealalta, Tucano 450, a avut un heder Conspeed 8. La demonstratie au fost prezentate patru tractoare Claas: Axion 930, care a tractat un cultivator īn miriste Lemken Karat 9/500 KUA, Axion 920, care a purtat un plug Lemken Diamant 7+1, Arion 650 - echipat cu un distribuitor de īngrasaminte Amazone ZA-TS 4200, precum si modelul Arion 630, care a tractat plugul Lemken Juwel &M 3+1 N100. Fermierii au putut afla detalii si chiar testa masina autopropulsata de erbicidat Amazone Pantera 4502 H.


Dotarea tehnica a unei ferme nu se limiteaza doar la tractoare, combine si implemente. Sunt si alte utilaje necesare. Este segmentul de piata atacat de Bergerat Monnoyeur Romania, care are īn oferta echipamente pentru decolmatarea canalelor de irigatii, pompe si generatoare de energie electrica, precum si īncarcatoare cu brat telescopic fabricate īn Romania. Grupul Monnoyeur este reprezentat īn Romania de 4 companii: IPSO Agricultura, Bergerat Monnoyeur, Eneria si Sitech. "Prin aceste companii noi oferim fermierilor romani solutii la cheie", explica Liviu Neagu, (foto) directorul general al Bergerat Monnoyeur Romania.

Īn sedinta Guvernului din 5 septembrie au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia. Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului si Ministerul Sanatatii vor realiza anual campanii de informare si constientizare, stabilind masurile ce se impun pentru limitarea ariei de extindere si eradicarea acestei plante. Totodata, vor crea o pagina speciala de prezentare a buruienii ambrozia pe site-urile proprii. Campania de informare, precum si stabilirea suprafetelor de teren infestate cu buruiana ambrozia vor fi realizate īnca din anul 2018. Autoritatile locale vor identifica anual terenurile infestate cu ambrozia de pe raza teritoriala a unitatilor administrativ teritoriale si vor soma proprietarii sau detinatorii acestora īn vederea luarii masurilor necesare pentru evitarea instalarii sau raspandirii acestei buruieni.


Curtea Constitutionala a respins, miercurea trecuta, sesizarile presedintelui Klaus Iohannis asupra legilor de aprobare a programelor de sustinere a crescatorilor de suine si a sectorului avicol pentru activitatea de reproductie. Decizia a fost anuntata si laudata de secretarul de stat Daniel Botanoiu. "A trebuit ca Romania sa ajunga īn situatia ca CCR sa transeze nevoia de dezvoltare a acestei tari, iar asta pentru ca cel pus sa apere interesele economice ale statului, adica presedintele Klaus Iohannis, s-a folosit de toate tertipurile si se foloseste īn continuare pentru a amana intrarea īn vigoare a investitiilor īn sectorul agricol. Tergiversarea a costat tara sase luni de īntarziere pentru a avea propria productie de carne de porc, oua si carne de pasare, dar mai mult decat atat, a provocat cea mai mare crestere de preturi din ultimii ani, cea mai mare criza īn privinta oualor de consum, a influentat inflatia, a avut ca efect pierderi de venituri incomensurabile pentru fermieri!


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.