Profitul agricol nr 10
13 martie 2019
Noutati
Nicolae Sitaru nu mai e presedinte la ACCPT Ialomita
Pe 6 martie, Adunarea Generala a ACCPT Ialomita a ales o noua conducere. Nicolae Sitaru a decis sa nu mai candideze pentru un nou mandat. In urma votului, noul presedinte al ACCPT este Dragos Costin Telehuz, vicepresedinte este Silviu Mihai, iar secretar, Stefan Trandafir. In Consiliul Director sunt membri: Adrian Georgescu, Stefan Moraru si Alexandru Neagu (supleant).

Marti, 5 martie, īntr-o videoconferinta convocata de ministrul Petre Daea, directorii directiilor agricole au prezentat stadiul campaniei de primavara, starea de vegetatie a culturilor, stadiul amenajamentelor pastorale si cel al Programului de sustinere a crescatorilor de porci din rasele Bazna si Mangalita.

E chipa APPR a avut, pe 5 martie, o īntalnire la APIA, īn care s-au discutat cateva dintre chestiunile presante pe care ni le-au transmis fermierii. 1. In privinta P. 4 al Masurii 10, conform legislatiei europene (Reg 1305 /2013), masurile din PNDR delegate catre APIA presupun plati compensatorii pentru fermierii care īndeplinesc anumite angajamente care sa limiteze efectele schimbarilor climatice.

Conform ultimelor informatii, se pare ca reforma PAC post-2020, asa cum a fost ea propusa de Comisia Europeana, va fi votata de comisia de Agricultura din Parlamentul European īn luna aprilie. Asta īnseamna ca nu va mai fi timp suficient pentru ca plenul Parlamentului European sa dea un vot pentru PAC, īnainte ca mandatul actualilor parlamentari europeni sa expire, īn luna mai.

Statele europene vor putea sa acorde ajutoare de minimis de pana la 25.000 de euro/ferma, pe o perioada de trei ani, īn cazuri de criza, fara sa ceara aprobare de la Comisia Europeana. Pana acum, limita acestui ajutor era de 15.000 de euro. Decizia de a creste plafonul apartine chiar Comisiei Europene.

Pesta porcina africana a fost tema unei sedinte a Comisiei de agricultura din Camera Deputatilor. Au fost invitati fermieri crescatori, medici din ferme, medici veterinari din administratia centrala etc. Taierea porcilor din zonele de supraveghere numai sub tratament termic este vazuta de fermieri drept o gaselnita locala, o interpretare a autoritatilor noastre, nicidecum o prevedere europeana. Nistor Matei este medic veterinar la Agrisol Cazanesti. "Unitatea noastra livra 100.000 porci pe an la abator. Acum am ajuns sa omoram si 2.500 de porci pe saptamana. Noi, medicii veterinari, am ajuns criminali. Ferma este blocata din 24 august. In aceste unitati industriale de crestere este un flux. Saptamanal sunt animale care fata, saptamanal altele se monteaza si saptamanal se livreaza purcei. Noi mai avem spatiu exact pentru o saptamana. Nu mai avem nici macar o boxa goala īn toata ferma. Am tinut oamenii īn carantina cate o saptamana. Suntem conditionati de acel tratament termic. Zilnic acumulam pierderi de zeci de mii de euro." ...


Lumea īl stie pe Barna Tįnczos pentru functiile sale publice (fost presedinte ADS, fost secretar de stat, senator). Putini stiu ca, joia, dupa ce se īntoarce acasa, la Sancraieni, īn Harghita, pune pe umeras hainele de politician si īsi ia blugii si ghetele, cu care merge īn grajd. De 10 ani, Barna Tįnczos este si crescator de vaci Limousine. Au o ferma de familie pe numele sotiei doar pentru ca o lege ipocrita le interzice celor cu functii publice sa aiba si afaceri. L-am vizitat pe Barna Tįnczos la el acasa, printre animale, si am descoperit ca, desi e fermier de week-end, stie totul despre vacile sale. Este deopotriva fermier si politician. "Cand sunt acasa, nu trece zi sa nu trec pe la ferma. Sunt zile īn care stau 2-3 ore, depinde de timpul pe care īl am la dispozitie. Eu zic ca se īmpaca cele doua lucruri si chiar recomand tuturor politicienilor care se ocupa de zona agricola sa experimenteze, indiferent daca au acasa o sera, o plantatie de nuci, niste vaci de carne, de lapte, oi, porci, orice. Pentru ca, daca se īntalnesc zi de zi cu problemele fermierilor, vad cu alti ochi activitatea ministeriala sau parlamentara. In Austria, de exemplu, īn anumite zone, este imposibil sa ajungi politician daca nu ai o ferma".

China ia īn calcul modificarea compozitiei furajelor folosite pentru hrana pasarilor si porcilor, dupa ce tarifele vamale impuse importurilor din SUA au redus substantial sursele de aprovizionare cu soia. Asociatia Producatorilor de Furaje a publicat proiectul unei reglementari care limiteaza continutul de proteine si fosfor, cu scopul de a "reduce consumul de materii prime si poluarea cauzata de fermele de animale". Daca furajele actuale pentru porci includ pana la 14% proteine brute, reglementarile propuse ar introduce o limita maxima īntre 10 si 12,5%. "China se confrunta cu o criza de aprovizionare si s-a bazat de mult timp pe importul de proteine furajere, care blocheaza dezvoltarea fermelor locale si a producatorilor de hrana pentru animale", sustine documentul de pe site-ul asociatiei. Statul asiatic este cel mai mare consumator mondial de soia si cauta acum diverse metode de a utiliza materii prime alternative. Guvernul de la Beijing a impus īn luna iulie taxe vamale de 25% pe produse americane, īn valoare de 34 de miliarde de dolari, printre care si soia, ca raspuns la tarifele anuntate de presedintele Donald Trump. Pretul furajelor din soia de pe piata locala a crescut de atunci cu 20%, pana la nivelul record de 511 dolari pe tona.


La Bruxelles, toti ochii sunt pe Romania. Cele aproape 800 de focare de pesta porcina africana care au aparut īn decursul verii arata ca boala e scapata de sub control, ceea ce īngrijoreaza si Bruxellesul, si tarile mari producatoare, Germania si Danemarca. Daca un singur caz de pesta se īnregistreaza īn Germania, sunt puse īn pericol exporturi anuale de 250.000 de tone de carne de porc īn afara UE. Ca sa-si protejeze industria, autoritatile germane vorbesc si ele de un gard la granita, care sa īmpiedice trecerea mistretilor. Ministrul agriculturii din Germania a trimis experti veterinari īn tari afectate si se fac simulari privind modalitati de izolare a virusului. Iar Danemarca ia īn calcul construirea unui gard la granita cu Germania. Preventiv. Nici la Bruxelles lumea nu sta prea linistita. S-au alocat pana acum 1,2 milioane de euro pentru prevenirea raspandirii bolii. Comisarul pentru Siguranta Alimentara, Vytenis Andriukaitis, are o agenda īncarcata. Saptamana trecuta s-a īntalnit cu reprezentantii vanatorilor europeni si cu experti internationali īn sanatate animala, la Varsovia, ca sa gaseasca solutii.

Corteva a organizat o sesiune de recoltare a hibrizilor Pioneer de floarea-soarelui si porumb, īn ferma lui Cosmin Bacanu, din Furculesti, judetul Teleorman. La demonstratie au asistat circa 150 de fermieri. Reprezentantii companiei au subliniat ca trebuie sa se tina seama de faptul ca precipitatiile din vara acestui an au fost necaracteristice zonei. Prin urmare, au existat rezultate atipice pentru diversi hibrizi, atat la floarea-soarelui, cat si la porumb. Īn cazul florii-soarelui, de exemplu, hibridul P64LE99 a dat o productie superioara, de 4.222 kg/ha (productie stas), fata de P64LE25 - 3.861 kg/ha. Īn anii secetosi productiile sunt inversate, spun reprezentantii companiei, iar fermierii prezenti, care au cultivat cei doi hibrizi, au confirmat informatia. De altfel, dintre hibrizii testati, P64LE99 a dat cea mai buna productie, alaturi de P64LE136 (4.224 kg/ha), prezentat ca viitor īnlocuitor al P64LE25.


Fiecare faza de crestere a porumbului are o influenta diferita si decisiva īn formarea productiei. Daca īn faza de dezvoltare vegetativa porumbul īsi determina numarul de randuri de boabe pe stiulete, iar īn faza de umplere a bobului se definitiveaza masa boabelor, īn faza de īnflorire se poate determina numarul maxim de boabe pe stiulete. Cand dezvoltarea vegetativa ia sfarsit, dupa ce ultimele frunze se detaseaza, apar organele florale ale porumbului, iar consumurile plantei sunt maxime. Atunci el se afla la maximul dezvoltarii vegetative si īsi suplimenteaza consumurile pentru a asigura o fecundare optima. Ca firele de matase sa fie turgescente, īn vederea fecundarii, pierderile de apa prin transpiratie sunt semnificative. Fiecare spiculet produce un fir de matase pentru un bob. Firele cresc continuu pana īn momentul īn care sunt fecundate.

Termenul pana la care legumicultorii īnscrisi īn programul "Tomate" trebuie sa livreze doua tone de produse catre piata va fi prelungit dupa data de 31 mai, a anuntat ministrul Petre Daea. "Īn legumicultura am avut īntarzieri īn plantare si distrugeri īn anumite zone la culturile protejate din cauza temperaturilor scazute. De aceea, suntem īn situatia de a elabora un act normativ pentru prelungirea perioadei, īn asa fel īncat sa tinem cont de conditiile climatice", a precizat Daea. Ministrul a subliniat ca reasezarea termenului pentru cei 11.000 de fermieri care s-au īnscris īn programul "Tomate? este necesara din cauza temperaturilor din aceasta primavara, care le-a creat probleme.


Adunarea Generala a Federatiei Nationale Cartoful a ales un nou Consiliu de Administratie. Acesta are 15 membri: Romulus Oprea, Peter Kiss-Bartha, Mihail Mucsi, Jozsef Szocs, Laszlo Peter (toti din judetul Covasna), Mircea Costinas, Sorin Manoiu, Gabriel Ungureanu, Cleonic Sucaciu (din judetul Brasov), Viorel Alistar (judetul Bacau), Cosmin Mirica (judetul Dambovita), Keresztes Vicentiu, Adalbert Ferencz (judetul Harghita). Mai sunt membri ai Consiliului Sorin Claudian Chiru, directorul general INCDCSZ Brasov, si Luiza Mike, directorul SCDC Targu Secuiesc. Īn functia de presedinte al Federatiei a fost ales Romulus Oprea, iar Cleonic Sucaciu si Cosmin Mirica au fost alesi vicepresedinti. Noua conducere a Federatiei īsi manifesta clar intentia de continuitate īn eforturile de sustinere a culturii cartofului si a cultivatorilor de cartof. Cultura de cartof este, la noi, īn cadere libera. Suprafetele au scazut dramatic īn ultimii 10 ani din cauza lipsei de rentabilitate si a riscurilor pe care si le asuma cultivatorul. Producatorii nostri de cartof nu se afla pe picior de egalitate cu fermierii europeni. Competitia pe piata este de multe ori de-a dreptul neloiala. Dar securitatea alimentara a tarii impune adoptarea unor politici de protejare pe termen lung a acestei culturi aflata īn evident pericol de abandon. Cartoful pentru samanta aproape a disparut din tara. Sprijinul cuplat oferit īn ultimii ani de MADR a oprit disparitia totala a acestei culturi, ramasa astazi la 500 ha anual, īn conditiile īn care am avea nevoie de minimum 4 000 ha. Simpla depistare a unei boli de carantina ar face uitata aceasta cultura. Suprafata alocata cartofului pentru industrializare, datorita masurilor de sprijin, a crescut de la 1400 ha īn 2015 la 2400 ha īn 2018. Suprafata totusi mica, raportata la potentialul Romaniei. Suprafata totala cultivata cu cartof īnregistrata la APIA īn 2017 este sub 35.000 ha! In schimb, suntem invadati de marfa din strainatate, marfa care este de obicei de o calitate inferioara, uneori chiar periculoasa atat din punctul de vedere al consumului, cat si din cauza riscului de infestare cu boli sau daunatori de carantina fitosanitara. Elaborarea unui Program National de revigorare a culturii cartofului trebuie facuta cat mai repede prin implicarea directa a Guvernului, a Institutului de Cercetare de la Brasov si a statiunilor de cercetare. Este necesara acordarea unui ajutor de minimis la cartoful de consum, atat la cel timpuriu, cat si la cel de consum pentru toamna-iarna.

Īntre cele doua razboaie mondiale autoritatile romane au avut un program ambitios de perdele forestiere pe terenurile agricole secetoase din Baragan, Dobrogea, Basarabia si alte regiuni cu deficit de umiditate. La baza acestor planuri de īnfiintare a perdelelor forestiere au stat studiile si cercetarile īntreprinse de savantul agronom acad. Gheorghe Ionescu-Sisesti si ale savantului silvicultor Marin Dracea, īmpreuna cu colaboratorii lor, sprijiniti de regimul monarhic si toate guvernele Romaniei Mari. Dupa cel de Al doilea Razboi Mondial si instaurarea noului regim, perdele forestiere de pe teritoriul actual al Romaniei au fost neglijate pana la distrugere dupa anii 1960, cand s-a īncheiat colectivizarea agriculturii, fiind considerate de atotstiutorii comunisti ca nerentabile, īn locul lor fiind extinse culturile cerealiere. Īn vara anului 2008, sub tutela Academiei Romane am efectuat o vizita de documentare īmpreuna cu acad. Cristian Hera si acad. Victor Giurgiu la Institutul de Cercetari Agricole "Dobrogea" din tara vecina Bulgaria.


Pe pajistile permanente sunt necesare lucrari anuale de īntretinere īn vederea mentinerii si sporirii productivitatii si biodiversitatii, pentru care Uniunea Europeana acorda subventii substantiale de agromediu, handicapuri naturale si altele. Daca pentru pajistile folosite īn regim de faneata sau mixt conditiile de ecoconditionalitate sunt īn linii generale respectate, pentru pajistile exploatate prin pasunat lucrurile nu sunt la nivelul asteptarilor. Suprafete mari de pasuni din zona montana īn special, care primesc subventii, sunt lasate de izbeliste, fiind mai greu de controlat daca s-au respectat īncarcarea cu animale si un minim de lucrari de īntretinere. Astfel, un numar mare de posesori si utilizatori de pasuni primesc īn conturile lor bancare sume mari de bani europeni, fara sa miste un deget, de unde si numeroasele fraudari privind concesionarea si utilizarea acestor suprafete cu destinatie agricola si ecoprotectiva. Cum putem limita astfel de matrapazlacuri la care unii dintre noi, baietii destepti pastorali, se pricep sa ne pacaleasca, an de an, ca nimeni altii?

General Leasing a īncheiat cele 3 saptamani de demonstratii īn camp, desfasurate īn perioada 20 august - 8 septembrie. Caravana a parcurs peste 3.000 de km, a oprit īn 16 locati alese strategic pentru a aduce īmpreuna potentialii clienti cu utilajele vedeta cu care firma s-a prezentat si s-a īntalnit cu 1.050 de fermieri. Acest demo-tour si toate investitiile companiei confirma asumarea obiectivului principal, acela de a oferi masini si utilaje productive si eficiente si de a fi alaturi de fermieri cu servicii rapide si profesioniste de mentenanta si piese de schimb. Caravana General Leasing a trecut prin judetele Giurgiu, Dambovita, Teleorman, Olt, Dolj, Prahova, Buzau, Calarasi, Constanta, Tulcea, Bacau, Neamt, Botosani, Iasi, Vaslui si Galati. Peste 500 de firme au participat la demonstratiile īn camp, iar peste 1.000 de participanti, reprezentanti ai companiilor invitate, au asistat la prezentarea utilajelor. Invitatii au avut parte de surprize din partea companiei, acestia beneficiind de doua oferte: reducere 20% la piese pana la sfarsitul anului si diagnoza gratuita īn perioada 15 octombrie-15 noiembrie.


Compania Proinvest, dealer Claas, Amazone si Lemken, a organizat recent o demonstratie īn camp cu combine si tractoare Claas echipate cu implemente Lemken si Amazone, precum si cu un sprayer autopropulsat Amazone. Utilajele au fost puse la lucru pe doua parcele ale unui teren agricol de langa comuna Putineiu, judetul Giurgiu, īn prezenta a peste 50 de fermieri din zona. Una dintre combine puse la lucru a fost modelul Claas Lexion 770, echipata cu un heder Corio 870 C, iar cealalta, Tucano 450, a avut un heder Conspeed 8. La demonstratie au fost prezentate patru tractoare Claas: Axion 930, care a tractat un cultivator īn miriste Lemken Karat 9/500 KUA, Axion 920, care a purtat un plug Lemken Diamant 7+1, Arion 650 - echipat cu un distribuitor de īngrasaminte Amazone ZA-TS 4200, precum si modelul Arion 630, care a tractat plugul Lemken Juwel &M 3+1 N100. Fermierii au putut afla detalii si chiar testa masina autopropulsata de erbicidat Amazone Pantera 4502 H.

Īn sedinta de Guvern din 4 octombrie au fost aprobate cuantumurile pentru platile directe īn sectorul vegetal, respectiv schema de plata unica pe suprafata (102,5 euro/ha), plata redistributiva pentru intervalele īntre 1 - 5 ha inclusiv (5 euro/ha), si peste 5 ha si pana la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru īnverzire (58,2 euro/ha) si plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Prin adoptarea acestei HG, APIA va putea acorda īncepand cu 16 octombrie plati īn avans īn cadrul schemelor de plati directe din sectorul vegetal si zootehnic. Pentru speciile ovine/caprine, platile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.


Īn sedinta Guvernului din 5 septembrie au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia. Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului si Ministerul Sanatatii vor realiza anual campanii de informare si constientizare, stabilind masurile ce se impun pentru limitarea ariei de extindere si eradicarea acestei plante. Totodata, vor crea o pagina speciala de prezentare a buruienii ambrozia pe site-urile proprii. Campania de informare, precum si stabilirea suprafetelor de teren infestate cu buruiana ambrozia vor fi realizate īnca din anul 2018. Autoritatile locale vor identifica anual terenurile infestate cu ambrozia de pe raza teritoriala a unitatilor administrativ teritoriale si vor soma proprietarii sau detinatorii acestora īn vederea luarii masurilor necesare pentru evitarea instalarii sau raspandirii acestei buruieni.


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.