Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Riscuri si oportunitati ale finantarii în agricultura din perspectiva franceza si italiana

Camera de Comert Italiana si Camera de Comert Franceza au organizat împreuna, pe 4 iunie, la hotelul Novotel din Bucuresti, conferinta "Riscuri si oportunitati ale finantarii în agricultura". Cele doua comunitati de afaceri au un aport comun de aproape 25% din PIB-ul Romaniei si creeaza circa 1 milion de locuri de munca.
Conferinta a fost deschisa de mesajul sefului Biroului Comercial al Ambasadei Frantei, Benoit Gauthier, si de cel al sefului Biroului Comercial al Ambasadei Italiei, Costantino Tarducci, mesaje urmate de interventia lui Mihai Herciu, director general al Directiei pentru Dezvoltare Rurala din cadrul MADR. În continuare au intervenit Eugen Anicescu (Coface), Ionut Lapadatescu (Limagrain) si Valter Raffini (Eurosiloz).
Raportul Coface a evidentiat cum sectorul agricol, în ciuda numarului mic de insolvente si al unei constante cresteri a productiei si a productivitatii, este considerat a fi unul supus riscului.

Evenimentul a fost urmat de o masa rotunda în care s-au discutat modalitati de îmbunatatire a accesului la creditare de catre firmele cu profil agricol din Romania. La aceasta masa rotunda au participat: Mihai Herciu (MADR), Matteo Baldan (Veneto Banca, ex Banca Italo Romena), Boualem Hocine (Credit Agricole), Piero Francisci (Iragri), Jaqueline Laye (KPMG) si Valter Raffini (Eurosiloz).
S-a discutat despre necesitatea realizarii cadastrului terenurilor agricole. Lipsa cadastrului împiedica posibilele investitii si blocheaza accesul la creditare al proprietarilor, deoarece terenurile nu pot fi utilizate drept garantie pentru împrumuturi bancare.
S-a mai discutat despre nevoia bancilor de a crea departamente interne, capabile sa analizeze riscurile privind creditarea firmelor agricole; modalitatile prin care poate fi înlocuita creditarea de la traderi si de la furnizori cu creditarea bancara la un cost, cu siguranta, inferior; necesitatea unei fiscalizari mai mari a agriculturii romanesti în vederea generarii unei cresteri a volumului creditelor si a unor venituri mai mari pentru statul roman; termenele de plata lungi în sectorul agricol; diminuarea riscurilor climatice printr-un sistem de irigatii mai extins si, totodata, o mai mare acoperire de asigurare prin intermediul Fondului Mutual; procesul necesar de crestere a "nivelului de trai" în mediul rural prin cresterea economiei nu doar agricole, dar si celei conexe acesteia (industrie prelucratoare, servicii etc.), o mai mare predictibilitate si stabilitate legislativa.

Alina BARDAS


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!