Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Iluzia ca la Remetea, in Harghita, este la fel ca in Elvetia

Un “model elvetian” de comasare a terenurilor a fost prezentat, pe 7 februarie, la Ministerul Agriculturii din initiativa primariei Remetea, judetul Harghita. Este un proiect pilot de regrupare a proprietatilor si de dezvoltare a infrastructurii pe baza practicilor din Elvetia.

In cazul comunei Remetea, considera elvetienii, a fost gasita o localitate aproape ideala pentru realizarea conceptiei de comasare/regrupare experimentala a proprietatilor. Comuna se afla in judetul Harghita, in Depresiunea Gheorgheni. Localitatea are 6.000 de locuitori, din care 50% traiesc din agricultura. Situatia localitatii reflecta, sub toate caracteristice Europei Centrale si de Est. Conditiile climatice si de relief sunt similare celor regasibile la poalele Alpilor. Pe o mosie de 10.600 hectare, in peste 22.000 de parcele, la 700 m altitudine, intre albia raului Mures si lantul Muntilor Gurghiului (Varful Crucii, 1.516 m), sunt terenuri arabile care alterneaza cu fanete, pasuni si paduri.

Datorita sprijinului material al organizatiei elvetiene DEZA (Schweizerischen Direktion für Entwicklung und Zusammenarbeit), la sfarsitul anului 2007 au fost elaborate studiile necesare pentru faza premergatoare proiectarii. Anteproiectele sunt menite sa indice principiul calauzitor al comasarii/regruparii proprietatilor.
Privind dinspre Elvetia, adica fara sa stii realitatile de aici, ti se poate parea ca aceleasi principii pot fi aplicate, sub forma adaptata contextului local, si in alte state ale UE, fie ca vorbim de Romania sau de Bulgaria. Elvetienii isi inchipuie ca in Romania lipseste numai acoperirea materiala necesara executarii proiectului. Din acest motiv, realizarea RALF-RO este posibila exclusiv cu sprijinul UE, ca asa-zis “proiect pilot”.
Scopul intregii actiuni de regrupare a proprietatilor este ameliorarea conditiilor de trai ale populatiei.

Pentru ca aceste comunitati rurale sa poata ajunge la nivelul de trai din Vest, trebuie sa se urmareasca in mod consecvent:
Clarificarea raporturilor de proprietate. Milioanele de corpuri funciare trebuie imputinate. Numarul gospodariilor trebuie sa fie diminuat radical. Simultan, suprafata gospodariilor nou infiintate trebuie sa fie mai mare, astfel incat veniturile sa creasca si sa asigure un nivel de trai cel putin decent.
Trebuie sa fie construita o retea de drumuri usor de intretinut. Paraiele si scurgerile de apa trebuie regularizate astfel incat sa fie asigurata protectia impotriva inundatiilor.
Parcul de masini agricole din toate fermele trebuie sa fie reinnoit.
Pentru vanzarea produselor agricole de ferma trebuie sa se infiinteze cooperative de valorificare in comun.

Trebuie sa se asigure formarea profesionala a gospodarilor tineri. Migrarea populatiei trebuie sa fie oprita fie prin asigurarea de oportunitati in gospodariile locale, fie prin infiintarea de noi locuri de munca (ateliere mestesugaresti si de prelucrare).
Administratia locala este cea care are sarcina sa elaboreze planul de utilizare a terenului pentru fiecare comuna si sa consolideze infrastructura locala.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!