Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cred foarte mult intr-o banca a agricultorilor

interviu cu Marinel BURDUJA,
prim-vicepresedinte al Raiffeisen Bank

De mai multi ani, unii lideri ai fermierilor cer constituirea unei banci agricole. Chiar si unii dintre bancheri ar fi de acord cu infiintarea unei banci specializate pentru finantarea sectorului agricol. Astfel de banci functioneaza de multi ani in tarile europene.

Bancherul Burduja este de parere ca Guvernul ar trebui sa-i sprijine pe agricultori sa-si infiinteze o banca a lor. De altfel, banca pe care o reprezinta nu este altceva la origine. Raiffeisen Bank a fost infiintata prin contributii financiare voluntare ale micilor fermieri, acum 140 de ani.
Poate ca acesta este si motivul pentru care grupul austriac a preluat, in 2001, falimentara Banca Agricola.
In ciuda aplecarii sale agricole, Raiffeisen Bank din Romania acorda imprumuturi doar marilor fermieri, cu afaceri de peste 5 milioane de euro, recunoaste Burduja. Si nici ei nu primesc credite in conditii preferentiale, ci cu aceeasi dobanda ca oricare alta companie. Iar pentru cei care nu deruleaza platile prin intermediul bancii, imprumuturile sunt mai scumpe cu 0,5-0,7 puncte procentuale.

O banca agricola ar trebui sa functioneze in sediile fermierilor
Prim-vicepresedintele Raiffeisen Bank, Marinel Burduja, sustine ca fermierii ar trebui implicati direct in activitatea unei viitoare banci agricole:
“Eu cred foarte mult intr-o banca a agricultorilor romani. O astfel de banca ar trebui sa functioneze in sedii ale fermierilor, care ar trebui responsabilizati sa vegheze la buna ei functionare, in calitate de actionari. Cel care a infiintat Raiffeisen Bank in Austria este si acum venerat pentru ca a reusit sa puna in practica un concept nou. El a pornit de la ideea ca fermierii sunt mai puternici impreuna decat separat. Apoi a reusit sa-i determine pe agricultori sa faca economii pe care sa le investeasca in banca. Dupa aceea, a reusit sa-i responsabilizeze, spunandu-le ca, daca unul dintre ei nu-si plateste ratele, urmeaza sa fie supus unei presiuni sociale din partea celorlalti”, ne-a povestit reprezentantul Raiffeisen Bank. Problema in Romania este ca fermierilor le place sa se dezvolte individual. “Exista rivalitati care sunt toxice. Mai rau, nu exista o cultura a datoriei ce trebuie achitata”, opineaza Burduja.
“Daca nu discutam de o agricultura moderna, noi nu ne propunem sa-i finantam pe micii fermieri care inca mai ara cu vaca. Batranii gospodari nu au nici mentalitate, nici informatie, nici forta financiara sa lucreze cu o banca”, afirma Marinel Burduja.

Nu putem accepta ca garantie case de chirpici
Totusi, multi agricultori, chiar dintre cei care nu sunt nici foarte batrani, nici foarte saraci, se plang ca bancile le cer garantii prea mari, ori dobanzi exagerate. Este o dovada ca acei fermieri nu s-au adaptat inca la economia de piata - spune reprezentantul Raiffeisen.
“Intotdeauna o banca trebuie sa-si asigure atat principalul (imprumutul fara dobanzi si comisioane n.a.), cat si dobanda. Cu cat creditul este pe o perioada mai mare, cu atat valoarea garantiei creste. In plus, exista putine societati agricole in Romania care sa nu aiba credite istorice”, afirma Burduja. Bunurile acceptate in gaj de Raiffeisen Bank sunt terenurile agricole, fermele mari si constructiile, chiar si cele din mediul rural. “Nu avem nicio problema sa luam in garantie imobile din mediul rural, daca sunt construite corect si in zone interesante pentru banca. Sigur, nu vom accepta niciodata ca garantie case de chirpici”.
Atunci cand acorda un imprumut, banca solicita un avans de circa 20%. “Terenurile de cateva hectare nu au pret in piata. Foarte adesea, actele de proprietate nu sunt in regula. Nu exista nici registre de cadastru bine intocmite. Piata funciara nu este relementata. Apoi, cine vrea sa cumpere teren agricol in Romania, se uita la suprafete mari, chiar peste 1.000 de ha. Din aceasta cauza, terenurile agricole care nu sunt comasate si au un regim juridic neclar, nu sunt vazute ca garantii viabile”, ne-a explicat Burduja.

Creditarea agriculturii, doar o vorba
Raiffeisen Bank se lauda cu o expunere in agricultura de 14-15%, dar numai pe segmentul marilor fermieri, cu o cifra de afaceri de peste 5 milioane de euro.
In 2010, Raiffeisen Bank a finantat agricultura cu peste 50 de milioane de euro. Cea mai mare parte din acesti bani a mers in achizitia de echipamente.
“S-au investit milioane de euro in tractoare performante, in masini de prelucrare a solului, in combine. Am finantat si ferme de crestere a porcilor. Dar am finantat si recolta.” In acest ultim caz, creditul e rambursat cand este valorificata recolta. Pentru investitii, ratele sunt lunare, trimestriale sau semestriale, in functie de intelegerea cu fermierii.
„Partea proasta este ca in agricultura din Romania, nu au aparut noi actori mari. Dar discutam despre aceiasi - cateva zeci sau sute - mari operatori agricoli care stiu sa faca agricultura intensiva, care isi cumpara utilajele cele mai bune. Nu ei sunt cei care se plang de relatia cu bancile. Ceilalti, care nu au randamente sigure, care nu s-au capitalizat, care nu au o contabilitate clara, sunt cei care au probleme cu banca!”, a concluzionat reprezentantul Raiffeisen Bank.

Viviani MIRICA


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!