Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
De ce nu se transforma societatile agricole în societati comerciale?

Prin prestigiul pe care si l-a construit ani la rand în satul natal - Tiganasi, judetul Iasi - Aurel Placinschi a izbutit sa salveze patrimoniul vechii Cooperative Agricole de Productie. Avand oamenii alaturi, a ajuns sa faca performanta. In aceleasi tipuri de "colective", alti agronomi s-au compromis si au contribuit la distrugerea lor.

Aurel Placinschi a transformat "colectivul" în societate agricola în baza Legii nr. 36/1991, privind societatile agricole si alte forme de asociere în agricultura. Anul trecut, la 1 aprilie, a intrat în vigoare Legea nr. 31/2017 pentru completarea Legii nr. 36/1991.
"Ministerul Finantelor Publice trebuia ca, în termen de 45 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, sa elaboreze norme metodologice de punere în aplicare a ei. A trecut peste un an si Ministerul Finantelor nu a facut nimic."

Legea 31/2017 avea ca scop sa transforme societatile agricole din legea veche 36 în societati comerciale. "Societatile agricole pe Legea 36 au fost înfiintate imediat dupa 1990, cu intentia de a transforma cooperativele agricole de productie în societati agricole de drept privat, prin asocierea fostilor membri ai CAP", explica Aurel Placinschi.

Una dintre conditii prevedea ca societatea se desfiinteaza cand membrii care au înfiintat-o dispar în mod natural. Adica prin deces. Or, majoritatea fostilor cooperatori, care aveau, sa zicem, 20 de ani în 1962, cand s-a încheiat colectivizarea, au disparut. "Din acest punct de vedere, suntem într-o alta realitate economica si sociala. Deci, nici societatea agricola nu mai poate exista. Noi, cei cu societati agricole, suntem cam în afara legii. Legislatia este foarte ambigua.
Petre Daea a fost de acord cu rezolvarea problemei. Societatile agricole trebuie sa se transforme dupa niste norme emise la Ministerul de Finante. Am mers la Ministerul de Finante, în luna aprilie 2017. M-a întrebat o doamna tanara de-acolo: "ce sunt acelea CAP-uri?". Eu îi dau perfecta dreptate. La revolutie avea poate 10 ani. Legea 31/2017 nu este singura lege care nu are norme."

Dar ce facem noi, oamenii? Mor si ei, dar ce fac urmasii în acest echivoc legislativ? "Este o lege necesara pentru noi, cei care am trecut de la socialism la capitalism. O lege care sa ne ia banii trece în doua saptamani. Pe mine ma încurca foarte mult. Pamantul l-am luat de la membrii asociatiei, care, pe atunci, lucrau terenul. Acum, mostenitorii au plecat în Italia, Germania, la oras.
Societatea agricola este o forma de asociere, nu poate lua pamant în arenda, nu e statutar. In ce ma priveste, am trecut pamantul în arenda la societatea comerciala Agricola 96 Tiganasi. Acum, oamenii au contracte de arenda cu societatea comerciala. Societatea agricola nu mai are pamant, dar are spatii si alte proprietati pe care nu le poate împarti fiindca nu exista lege. Suntem încurcati.

Asteptam normele de aplicare ale Legii 31/2017. Iar la Ministerul Finantelor nu se face nimic pentru clarificarea lucrurilor. De aceea spun ca am mare nevoie de aceasta lege, deoarece cu cat trece timpul, cu atat lucrurile se complica mai mult". Chiar nu este normal ca fermierii sa umble dupa legile moarte. "Am senzatia ca ne-am prins într-o panza de paianjen si cu cat încercam sa facem ceva, cu atat ne încurcam mai tare, de nu mai ajungem sa finalizam nimic. Legislatia ne sufoca", spune fermierul de la Tiganasi.

Mai nou, se spune ca legea a fost transmisa iar la Parlament. Ori parlamentarii au luat-o înapoi?
Dincolo de orice gluma si de toate prioritatile de partid, fermierii chiar au nevoie de legea care sa aduca la realitatile de azi societatile agricole create imediat dupa revolutie. Ne trebuie legi ferme, imperative, aplicabile.

Viorel PATRICHI

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!