Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Statele UE care spun Nu plafonarii

Ministrii europeni ai agriculturii nu sunt de acord cu reducerea bugetului pentru Politica Agricola Comuna īn 2021-2027, asa cum a propus Comisia Europeana. Sunt putine voci pro. Iar un grup de tari se opune plafonarii la 100.000 de euro. Sunt o parte din discutiile unei reuniuni informale, īn Bulgaria. Romania a fost reprezentata de Petre Daea si de Achim Irimescu.

Dupa ce Comisia Europeana a anuntat cum vede PAC 2021-2027, ministrii agriculturii s-au īntalnit īn Bulgaria, tara care detine acum presedintia UE. Au vizitat ferme, iar īn paralel a avut loc si comitetul special agricol, unde s-a vorbit despre viitoarea PAC.
Deja se cristalizeaza cateva pozitii.

Suedia nu vrea plafonare fiindca ar afecta zootehnia
Propunerea Comisiei de a plafona platile directe la cel mult 100.000 de euro si de a le reduce pe cele īntre 60.000 si 100.000 euro īntampina rezistenta. Asta deoarece ar afecta inclusiv fermele zootehnice, nu doar exploatatiile care trec de 300 de hectare.
Daca initial se credea ca tarile care nu vor plafonare sunt doar Cehia, Romania, Germania si Slovacia, acum, din cauza ca masura ar afecta si fermele de zootehnie, grupului se alatura Finlanda, Suedia si Ungaria. Suedia cere ca decizia privind metoda de plafonare sa ramana la nivelul fiecarei tari. Cehia a spus ca, daca s-ar plafona platile īn acest mod, 90% din fermele lor zootehnice ar fi afectate. Si Suedia se īnscrie īn grupul care se opun ideii, deoarece fermierii lor care au 500 de vaci depasesc plafonul. Sustinere vine si din partea Finlandei, din acelasi motiv.
Germania nu se declara fatis īmpotriva plafonarii, dar se pare ca, īn spatele usilor īnchise, īsi pastreaza aceasta pozitie, de refuz fata de plafon, avand īn vedere ca īn Germania de Est exista ferme mari. Nici Copa-Cogeca nu vrea plafonare, a transmis reprezentantul organizatiei care a participat la īntalnirea din Bulgaria. Dar totul este negociabil.

Nici convergenta nu are asa multi fani
Sunt si o serie de state membre, Italia, Grecia, Slovenia si Olanda, care au semnat un document prin care se declara īmpotriva convergentei, adica īmpotriva egalizarii subventiilor īntre statele membre, un lucru de care Romania ar beneficia, conform propunerilor Comisiei.
Nici macar Tarile Baltice, care ar beneficia de convergenta si carora le-ar creste mult subventiile, nu sunt multumite. Spun ca, dupa formula propusa, li s-ar da prea putin. Ar ajunge doar la 70% din plata medie europeana pe hectar.

Cam toata lumea doreste buget mai mare
Aproape toata lumea vrea mai multi bani pentru PAC 2021-2017. Singurii ministri care nu sunt de acord cu un buget mai mare sunt din Suedia, Danemarca si Finlanda, state net contributoare. Restul vor un buget mai bogat.
Romania s-a alaturat demersului Frantei, care, īmpreuna cu alte sase state, au semnat o scrisoare la Madrid prin care cer cresterea bugetului PAC si nu vor nici o taiere. Acelasi lucru īl doreste si Adam Siekierski, presedintele Comisiei de Agricultura din Parlamentul European.
Comisarul Phil Hogan a explicat ca el a facut ce a putut īn conditiile actuale si ca, daca chiar se doresc mai multi bani pentru PAC, ramane ca statele si Parlamentul European sa decida si sa vina cu mai multi bani la buget. Cine vrea īnsa sa plateasca nota?

Prea multi bani pentru īnverzire...
Reprezentantul Copa-Cogeca a mai spus ca organizatia sa nu este de acord cu crearea unei rezerve din platile directe pentru masuri pentru mediu si clima. Asta dupa ce Comisia a anuntat ca ar vrea ca 40% din fondurile pentru PAC 2021 sa mearga spre acest domeniu.
S-a vorbit si despre cum vrea sa atraga Bruxellesul tineri fermieri. Unii au laudat faptul ca se vor da granturi de pana la 100.000 de euro pentru tineri, dar si ca se va permite finantarea capitalului si a achizitiei de terenuri de catre acestia.
Īn rest, la īntalnirea din Bulgaria s-a vorbit si despre simplificarea pe care o propune Comisia. Care nu prea pare simplificare. Statele membre vor trebui sa faca mai mult. Vor avea de facut un Plan strategic si pentru Pilonul 1 si pentru Pilonul 2, nu doar pentru dezvoltare rurala, dar si o Agentie de monitorizare care sa masoare daca īsi īndeplinesc obiectivele la care se angajeaza la Bruxelles.

Veronica HUZA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.