Cristian Spiridon, fermier din Vaslui, lucreaza 400 ha si creste, în doua ferme, 110.000 de gaini ouatoare. De sase ani a introdus sorgul în structura de culturi, la început în loturi experimentale. Anul acesta va semana 35 ha. Intentioneaza sa creasca ponderea culturii, pe masura ce va stapani tehnologia.
Cultiva sorg dintr-un considerent economic. In zona lui, din cinci ani, trei sunt secetosi. In iulie-august aproape ca nu exista precipitatii, iar temperaturile depasesc frecvent 30 de grade. "S-a dovedit o alternativa. Daca reusesti sa nu intri în competitie cu buruienile la rasarire, este o cultura care te multumeste", spune Spiridon. In acei ani în care la porumb recolteaza 3-3,5 t/ha, la sorg obtine o productie multumitoare, de 4-5t/ha. E adevarat, exista si exceptii, cand sorgul nu este la fel de atractiv. De exemplu, 2018 - an extraordinar pentru porumb, în care a facut 9 t/ha de porumb - si doar 5 t/ha de sorg.
Considera ca mai poate sa mareasca productivitatea. "Faptul ca am participat la mai multe manifestari legate de sorg, organizate de Sorghum ID, m-a ajutat sa înteleg la ce sunt tributar. Seman cu semanatoarea de porumb si distanta între randuri este prea mare. Este o problema în studiu, si o putem aborda în anii care vin", remarca fermierul. Obiectivul este ca productiile de peste 5t/ha sa devina regula. In acel moment nu ar mai avea nici o retinere în a creste suprafata cu sorg la 30% din total. Crede ca în urmatorii ani va reusi.
Una dintre cai este reducerea distantei dintre randuri. Acum seamana la 75 de cm. Ar putea semana cu semanatoarea de paioase, daca ar anula cate o sectie. Ramane problema controlului buruienilor, care ar trebui facuta chimic, întrucat nu poate adapta utilajul pentru prasila la aceasta distanta.
Cheia, controlul buruienilor
Fermierul considera ca momentul critic al culturii este atingerea fenofazei de 6-8 frunze. "Daca ai reusit sa controlezi buruienile, cultura este în regula. Se impune o prasila mecanica si o tehnologie în preemergenta foarte buna pentru a nu-l pune în concurenta cu buruienile care rasar odata cu el".
Înlocuitorul porumbului în retete Sorgul din furajul administrat nu este macinat. Fermierul spune ca, prin selectia pentru productii înalte de oua, gainile au un grad sporit de agresivitate. "Daca ar consuma foarte repede furajul, ar avea mai mult timp la dispozitie si ar începe disputa. A ajuns ca un ritual: cauta acele boabe prin furaje. Le ocupam timpul. Incidenta de accidente în baterii si în voliere e mica", a remarcat fermierul.
Ca cereala, sorgul este superior porumbului. Il poate înlocui cu rezultate mai bune, întrucat vine cu 1-2% proteina în plus. Suprafetele pe care le cultiva nu pot însa asigura o cantitate foarte mare. Fermele consuma lunar 450 de tone de furaj. Astfel, sorgul reprezinta doar cateva procente, ar putea înlocui porumbul, prezent acum în retete în proportie de 60%. "Nu ar fi nici un impediment. Stim ca s-a lucrat foarte mult la genetica si toti hibrizii au o cantitate minima sau deloc de tanini. Astazi problema e rezolvata".
Sorgul mai prezinta un avantaj. "Avem mari probleme cu mistretii. Cultura de porumb este afectata în proportie de 30%. Sorgul nu este atacat de nici un animal. Nici macar cand este verde", remarca Spiridon. Nici furturile nu sunt tentante. O dauna foarte mica, de 1-2%, este provocata de harciogi.
Spiridon considera ca sorgul ar putea fi adoptat pe o scara mai mare, daca crescatorii de pasari si-ar produce si o parte din cereale, daca FNC-urile s-ar putea aproviziona cu cantitati foarte mari. "Sunt convins ca ar prefera sa aiba aceasta materie prima pentru ca este mai ieftina decat porumbul si are cel putin 2% mai multa proteina".
Adrian MIHAI
